ÎCCJ a trimis la Curtea Constituțională legea care instituie noi termene, mai lungi, pentru procedurile de insolvență. Actul normativ a trecut de Parlament și se află la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Camera Deputaților a adoptat legea pe 26 martie 2024, cu 206 voturi pentru și 50 de abțineri. După adoptare, Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională și a solicitat verificarea constituționalității actului normativ.

ÎCCJ contestă noile termene pentru insolvență

Instanța Supremă a decis să conteste legea și să solicite Curții Constituționale controlul de constituționalitate. Actul normativ a trecut de Parlament și se află la promulgare.

 „Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.71/2023 pentru instituirea unei prelungiri a termenelor prevăzute la art.262 alin. (3 2) din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă (PL-x nr. 564/2023) în raport de prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) privind principiul bicameralismului, ale art. 115 alin. (7), ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea și previzibilitatea legii, prin raportare la prevederile art. 44 alin. (1) cu privire la dreptul de proprietate privată, precum și cele ale art. 45 și 135 privind libertatea economică și art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la interzicerea discriminării coroborate cu cele ale art. 53 privind principiul proporționalității”, arată ÎCCJ.

Minunea Crăciunului. Planta care a înflorit la vederea lui Iisus

Rețeaua care l-a promovat pe Călin Georgescu și legăturile cu Rusia

ÎCCJ. Sursa foto: Arhiva EVZ

Ce prevede actul normativ

Legea contestată de ÎCCJ prevede extinderea unor termene în cazul insolvenței unor societăți comerciale.

Potrivit actului normativ, „în cazul operatorilor economici care funcționează în ramurile strategice ale economiei naționale, aflați, la data intrării în vigoare a prezentei legi, într-o procedură de concordat preventiv, durata de derulare a concordatului/planului de restructurare poate fi prelungită, la cererea debitorului, pentru motive justificate, cu cel mult 5 ani”.

De asemenea, în forma adoptată de cele două camere parlamentare se stabilește că „administratorul concordatar poate solicita judecătorului sindic, în al cincilea an de derulare a concordatului preventiv/planului de restructurare, omologarea prelungirii duratei de derulare a concordatului preventiv/planului de restructurare, potrivit alin. (1), și a modificării măsurilor corespunzătoare acestei prelungiri”.

ÎCCJ nu este de acord cu prevederile

Actul normativ contestat a fost adoptat la inițiativa autorității cu atribuții și responsabilități în domeniul asigurărilor. Proiectul adoptat de Parlament a vizat reglementarea situațiilor legate de procedurile de faliment ale firmelor de asigurări cu o cotă ridicată pe piața RCA. Legea a fost contestată de ÎCCJ.

Actul normativ reglementa prelungirea cu 90 de zile a termenelor pentru valabilitatea contractelor RCA încheiate cu asigurătorul aflat în procedură de insolvență. Acest lucru este necesar, susțin inițiatorii pentru ca piața asigurărilor RCA să nu intre în colaps după falimentul liderilor de piață.

„Necesitatea adoptării proiectului de act normativ sub forma unei ordonanțe de urgență este justificată e împrejurările excepționale generate de existența unui număr extrem de mare de asigurați care dețin polițe de asigurare, în special asigurăr de răspundere civilă auto RCA încheiate cu societatea de asigurare la care a fost deschisă procedura de faliment, iar luarea acestei măsuri în regim de urgență se impune pentru a se asigura o protecție reală a contractanților și beneficiarilor de asigurări, în considerarea faptului că există riscul ca, în actuala conjuncture, gradul de cuprinde în asigurarea parcului național auto să scadă în mod semnificativ”, se arată în expunerea de motive a proiectului contestat de ÎCCJ.