ÎCCJ a modificat legea ce reglementează Codul de Procedură Penală de dragul procurorului DNA, în Dosarul Ferma Băneasa, susține cunoscutul avocat Florin Constantin Durgheu.
ÎCCJ a modificat legea de dragul DNA.
Un complet din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiței a modificat Codul de procedură penală la inițiativa DNA. Afirmația îi aparține avocatului Constantin Florin Durgheu.
Într-un text, pe Luju.ro, avocatul a comentat decizia prin care a fost respinsă contestația în anulare în Dosarul „Ferma Băneasa”. Decizia de respingere a fost adoptată în baza unei excepții ridicate de procurorul DNA. Potrivit acestuia contestația în anulare a fost depusă prematur, înainte ca hotărârea de condamnare să fie motivată.
În opinia cunoscutului avocat, avocatul soluția pronunțată, dă naștere unui precedent periculos care va stârni numeroase controverse. Atât la nivel național, cât și international. Mai mult, ÎCCJ s-a erijat în rolul Parlamentului și a modificat o lege fundamentală, Codul de procedură penală. Iar aceasta doar pentru a menține condamnările din Dosarul Ferma Băneasa.
„Ceea ce s-a întâmplat ieri la Înalta Curte de Casație și Justiție dar, mai ales, soluția pronunțată de un complet al acestei instanțe, nu doar că a creat un precedent periculos care va stârnit numeroase controverse, atât la nivel național, cât și internațional, dar a modificat, în mod nepermis, Codul de Procedură Penală!”, a scris avocatul Constantin Florin Durgheu.
El a prezentat, din nou, principalele motive care ar fi trebuit să determine admiterea contestației în anulare.
„Este important de precizat faptul că instanța de apel nu a fost constituită legal din două motive/perspective:
1. Doamna Florentina Dragomir nu poate exercita funcția de judecător din cauza faptului că nu a depus jurământul imperativ prevăzut de către art. 34 din Legea nr. 303/2004, după numirea în funcția de judecător, prin Decret Prezidențial.
2. Cu prilejul repartizării dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a încălcat principiul repartizării aleatorii.
Este lesne de observat pentru orice profesionist al dreptului faptul că, motivele anterior menționate, nu au nicio legătură cu motivarea deciziei de condamnare a celebrului complet nelegal constituit”, a continuat avocatul în analiză.
O sentință care ocolește motivele contestației
Constantin Florin Durgheu a subliniat că în decizia instanței ICCJ nu se face referire la aceste motive:
„În mod cert, oricât am aștepta monstruoasa decizie, nu vom găsi în ea nici măcar o referire la faptul că doamna Florentina Dragomir nu putea face parte din nici un complet de judecată, motiv pentru care decizia pronunțată în apel este nulă, sau la faptul că, pentru a fi repartizat la celebrul complet, după ce inițial, datele au fost introduse corect în sistemul Ecris, la ora 13:31:55, cu mențiunile corecte, respectiv 26 de părți și 150 de volume (66 volume de instanță și 84 volume de urmărire penală), la aproximativ un sfert de oră după aceea, respectiv la ora 13:44:32, o altă persoană a modificat, nu doar abuziv dar și vădit nelegal, atât numărul inculpaților care, din 26 au devenit 40, cât și numărul volumelor care, din 66 au devenit 242?!?”
În aceste condiții, subliniază el, nu exista nici un impediment ca judecătorii să se pronunțe în legătură cu admisibilitatea contestației. În opinia sa, ceea ce s-a întâmplat la ÎCCJ „depășește orice imaginație”. Chiar dacă, din cauza mizei și a presiunii, orice complet și-ar dori să nu-și asume o decizie în dosar.
Excepția invocată de procuror
În continuarea analizei sale, avocatul explică cum a decurs ședința de judecată. El relatează care a fost solicitarea procurorului de ședință, replica sa, pentru clientul pe care îl reprezintă, și decizia judecătorilor:
„Procurorul de ședință a invocat «excepția prematurității» exercitării contestației în anulare motivat de faptul că decizia pronunțată în apel nu a fost redactată și, implicit comunicată persoanelor condamnate.
Mai mult, procurorul de ședință a afirmat cu o nonșalanță demnă de o cauză mai bună faptul că, persoanele condamnate au formulat contestația în anulare pentru a pune presiune pe completul de judecată să redacteze mai repede monstruoasa decizie!?!
Culmea este că, procurorul de ședință a recunoscut expres faptul că nu are un temei legal pentru a-și motiva excepția invocată, sens în care a solicitat instanței de judecată să aibă în vedere spiritul prematurității?!?”
ÎCCJ a modificat legea de dragul DNA, fără să ia în discuție dispozițiile în vigoare
În replică, Constantin Florin Durgheu a solicitat ca instanța să ia în considerare doar dispozițiile din Codul de Procedură Penală. Avocatul îl reprezintă, în acest dosar, pe omul de afaceri Remus Truică. El și-a exprimat indignarea cu privire la susținerile procurorului DNA. Acesta a insinuat că această contestație a fost formulată pentru a pune presiune pe completul care a pronunțat condamnările.
În acest context, a concluziilor celorlalți avocați, pentru respingerea solicitării DNA, Constantin Durgheu a remarcat pledoaria profesorului Radu Chiriță. Acesta îl reprezintă pe avocatul Robert Roșu, condamnat la cinci ani de închisoare:
„În mod deosebit mi-a plăcut observația profesorului Radu Chiriță, avocatul colegului nostru Robert Roșu: «Din moment ce oamenii pot fi trimiși în penitenciar pentru a-și executa pedeapsa pronunțată, doar în baza minutei, cum poate susține procurorul faptul că, în baza aceleiași minute, nu poate fi formulată o contestație în anulare?»”
ÎCCJ a modificat legea de dragul DNA
Avocatul Constantin Durgheu este de părere că admiterea „excepției prematurității” exercitării contestației în anulare, este nelegală. Chiar dacă la dosar erau și alte motive care țineau de motivarea deciziei de apel, instanța trebuia să disjungă capetele. Și astfel, judecătorii ar fi trebuit să ia în discuție compunerea nelegală a completului care a pronunțat decizia în apel.
„Soluția pronunțată ieri de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu doar că aduce o premieră nefericită prin faptul că, o instanță de judecată a modificat Codul de Procedură Penală, pe loc, la solicitarea procurorului de ședință, dar relevă și necesitatea obiectivă de modificare a dispozițiilor codului anterior menționat, în sensul că o persoană să nu mai intre în executarea pedepsei decât după redactarea deciziei în apel și a scurgerii termenului de 30 de zile în care ar putea formula, de exemplu, o contestație în anulare.
Dispozițiile actuale se dovedesc a fi neconstituționale, ele încălcând cele mai elementare drepturi fundamentale ale persoanei, din moment ce, o persoană poate fi smulsă din sânul familiei sale și aruncată după gratii în baza unei decizii nule, pronunțată de un complet nelegal constituit.
Culmea este că, deși soluția legală este previzibilă în orice stat de drept, respectiv anularea deciziei pronunțate de către completul nelegal constituit, în țara noastră, persoanele condamnate cu executare în Dosarul „Ferma Băneasa” de un complet nelegal constituit trebuie să aștepte, fiecare în celula lui, până când celebrul complet va binevoi să încerce să-și motiveze decizia”, a mai scris cunoscutul avocat.
Întrebările avocatului Durgheu
Având în vedere acestea, avocatul își pune o serie de întrebări, „pe cât de logice, pe atât de pertinente”.
„Este normal ca, mai mulți oameni trimiși după gratii în baza unei decizii nule absolut, să aibă răbdarea de a sta în celule, până când membrii completului nelegal constituit își vor găsi timp să motiveze decizia de condamnare?
Ce se va întâmpla dacă, conform obiceiului celebrului complet, motivarea «va veni» după, să zicem, 10 – 12 luni?
Această întrebare naște o altă întrebare: După ce persoanele condamnate de un complet nelegal constituit au executat 10 – 12 luni dintr-o pedeapsă pronunțată în baza unei sentințe nule, va avea curajul un alt complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție să admită contestația în anulare și, pe cale de consecință, să anuleze decizia pronunțată în apel de completul nelegal constituit?!?
Răspunsurile la întrebările anterior lansate îmi provoacă, nu doar o mare tristețe, dar și o imensă îngrijorare!”, a încheiat Constantin Durgheu.