Bătrânii spun deseori în sezonul rece că iernile de astăzi nu mai sunt la fel ca cele de altădată. România s-a confruntat cu geruri mari însă, în ultimii 100 de ani, nu au mai fost atât de aspre. Au existat totuși câțiva ani când temperaturile au atins recorduri negative greu de egalat. În Capitală s-au înregistrat chiar și -32 de grade Celsius, iarna extremă ducând la amânarea alegerilor.

Iarna este cel mai friguros anotimp, aducând ninsori, viscol și temperaturi negative. În ultimii 100 de ani, iernile din România au fost din ce în ce mai blânde, însă au existat și ani în care temperaturile negative au atins recorduri greu de egalat. Dintre toate, iernile din 1929, 1942, 1954 și 1967 au rămas întipărite în memoria colectivă a bucureștenilor.

Iarna lui 1929. Școlile au fost închise, iar alegerile amânate

În ultimii 100 de ani, au fost câteva ierni care au paralizat Capitala. Prima care trebuie amintită este iarna din 1929, când mulți oameni au murit din cauza frigului. Pe paginile din „Gazeta Transilvaniei” din 11 februarie 1929 se scria despre problemele cu care se confruntă oamenii din cauza frigului.

„Mulţi mecanici s-au îmbolnăvit, au degerat şi sunt internaţi în spitale, cei mai mulţi fiind de la Bucureşti”, se scria în paginile gazetei.

Amenzi de până la 12.000 de lei pentru proprietarii de câini. Cum poți să scapi

Viața la bloc. Cea mai mare dispută, tranșată. Cine scapă de o cheltuială

Ne puteți urmări și pe Google News

În februarie 1929, în Capitală, s-au înregistrat temperaturi de -24 grade Celsius. Minima în acea lună a fost înregistrată în Țara Bârsei, unde termometrele au indicat -38,5 grade Celsius. Nici pe litoral vremea nu a fost mai bună în acea perioadă. Apa mării a înghețat, blocând vasele. Potrivit gazetelor de la acea vreme, din cauza frigului și a zăpezii, școlile au fost închise timp de o săptămână, începând din 17 februarie.

Iarna grea din 1929 a dus și la amânarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților. Din cauza zăpezii și a gerului, oamenii nu puteau ajunge la secțiile de votare. Condițiile nefavorabile au dus la mutarea alegerilor din 20 februarie pe 17 aprilie. În perioada în care școlile au fost închise, telecomunicațiile nu erau funcționale și a fost închis și serviciul poștal de stat.

Românii nu erau pregătiți pentru o astfel de iarnă. Mulți oameni au murit de frig în propriile case, pe străzi sau în trenuri.

Iernile din 1942 și 1954, cele mai reci din ultimii 100 de ani

La mai bine de un deceniu de iarna care a luat prin surprindere România, a urmat o alta, mult mai geroasă. În 1942 întreg continentul s-a confruntat cu o iarnă neobișnuit de geroasă, cu ninsori însemnate cantitativ. La noi în țară, cea mai scăzută temperatură a fost înregistrat la Brașov, unde termometrele au indicat -38.5 grade. În același an, în stația Băneasa de lângă București, s-a ajuns la o minimă de -32.2 grade Celsius.

Au fost înregistrate multe victime, însă iernile au fost mai blânde în următorii opt ani. În 1954, românii aveau să se confrunte cu o altă iarnă extrem de geroasă. Ea a rămas în istoria ca Marele Viscol, din cauza cantităților imense de zăpadă din toată țara. Ninsorile puternice au început pe 3 februarie. În acea zi, în București, au căzut zăpezi de 115l/mp, iar vântul sufla cu 126 de kilometri pe oră. Stratul de zăpadă în Capitală a ajuns la aproximativ cinci metri.

Românii au rămas închiși în casele lor. Unii au ales să facă asta pentru a se adăposti de ger, în timp ce alții au rămas blocați în propriile cămine. Din cauza cantităților mari de zăpadă, Consiliul de Miniştri al Republicii Populare Române i-a chemat pe toți românii capabili de muncă să iasă la deszăpezit. Oficialii au spus că românii sunt „datori” să curețe zăpada din orașe și să aprovizioneze pe cei care nu se pot deplasa cu cele necesare. Oamenii au săpat tunele și au curățat cât de mult au putut zăpadă, pentru a nu suferi de foame. Pe străzi au fost scoase tancuri echipate cu plug. Iarna aceea au fost aduse și mașini de deszăpezire din Uniunea Sovietică.

Iarna din 1967, ultima cu temperaturi negative record din secolul XX

Românii au trecut cu bine și peste iarna grea din 1954, iar la mai bine de un deceniu s-au confruntat din nou cu furia naturii. În noaptea de Anul Nou, când românii treceau din 1966 în 1967, a început o ninsoare puternică. Aceasta a durat câteva zile, blocând întreaga țară.

Ninsorile puternice au dus la cantități mari de zăpadă, stratul de omăt atingând aproximativ trei metri. Străzile din Capitală au fost blocate și nu se putea circula nici cu mijloacele de transport în comun. Și în acel an autoritățile au apelat la populație. Românii au ieșit la deszăpezit pentru a putea ajunge la magazine să cumpere cele necesare, potrivit Adevărul.