Ministrul finanţelor publice se aşteaptă ca economia ţării noastre să avanseze cu peste 2% în 2012.

Recesiunea zonei euro nu ar trebui să ne sperie foarte mult. Dacă vom atrage banii europeni şi dacă guvernul va face investiţii, vom fi pe plus, spune Gheorghe Ialomiţianu, ministrul de finanţe, într-un interviu acordat EVZ. EVZ: Aţi publicat execuţia bugetară pentru 2011. De ce au crescut cheltuielile în decembrie? Gheorghe Ialomiţianu: Noi ne-am încadrat în ţintele convenite cu Fondul Monetar Internaţional de deficit bugetar şi de plata arieratelor. Au fost unele comentarii de ce în decembrie am avut cheltuielile mai mari decât media pe 11 luni. Şi aici pot spune că au fost o serie de plăţi pentru reducerea arieratelor. Pot să spun că pentru domeniul sănătăţii au fost alocaţi peste 2,2 miliarde lei de la rectificare până la finele anului 2011. Pentru Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - 1,2 miliarde lei, iar la Transporturi - 3,6 miliarde lei.

Şi ne-am încadrat în ţinta de arierate. La nivel central noi am avut ţintă 100 de milioane lei şi am încheiat cu 85,9 milioane. Iar la nivel local ţinta a fost de 800 de milioane lei şi ne-am încadrat la 752,8 milioane.

În 2012 ar trebui să se continue plata arieratelor. În ce măsură este posibil acest obiectiv, cu o limită atât de strictă de deficit bugetar? Noi putem să reducem arieratele şi la nivel local, pentru că am modificat legea finanţelor publice locale. Autorităţile locale nu pot angaja alte cheltuieli înainte de a-şi plăti arieratele. Deci, prioritatea o reprezintă plata arieratelor.

Ce observăm din execuţia bugetară? Avem o creştere foarte importantă la TVA, peste 22%, la accize peste 10%. Avem creşteri la impozitul pe profit, o creştere mică, dar foarte importantă, 1,9%, înseamnă că firmele au început să obţină profit, şi o creştere a impozitului pe salariu de 6,2% şi aici putem să suţinem că au crescut veniturile salariale şi numărul de locuri de muncă, pentru că avem o creştere de 10% şi la contribuţiile sociale. Deci, se observă că economia este pe un trend crescător, avem o creştere sustenabilă. Eu pot susţine că în 2011 avem o creştere peste 2% şi cred că şi în 2012 va trece de 2%, o creştere nu foarte mare, dar o creştere sustenabilă. Vindem, dar nu cu orice preţ Se vorbeşte tot mai mult despre recesiune în zona euro. În aceste condiţii, vom mai avea această creştere economică despre care vorbiţi? Cum va fi afectată România dacă zona euro intră în recesiune? Vom înregistra o reducere a exporturilor, pentru că foarte multe firme vând în ţările din Uniunea Europeană. Ar trebui ca, împreună cu Ministerul Economiei, să găsim anumite posibilităţi ca firmele să meargă pe alte pieţe.

Pe ce ne bazăm când spunem că putem avea o creştere peste 2%? Faţă de anul trecut, în 2012, am crescut sumele alocate pentru investiţii peste 38 miliarde lei de la aproape 37 miliarde lei, şi prognozăm atragerea de fonduri europene în valoare de peste 6 miliarde euro.

Ministerul de Finanţe şi-a făcut treaba în această direcţie. Am acordat împrumuturi de la Trezorerie pentru toate ministerele care gestionează programe operaţionale privind atragerea de fonduri europene. Împreună cu Ministerul Afacerilor Europene vom monitoriza modul în care se aprobă dosarele, se rambursează cheltuielile, chiar vom întocmi un program care va fi analizat lunar şi trimestrial. Anul privatizărilor Susţineţi că vom avea o creştere economică de peste 2%, chiar în condiţiile recesiunii din zona euro? Da, dacă respectăm programul de investiţii, dacă vom absorbi fondurile europene la nivelul prognozat şi dacă parteneriatul public-privat va începe să funcţioneze. Sunt multe proiecte care au fost demarate.

Şi credeţi că parteneriatul public-privat va începe să funcţioneze anul acesta? Sigur că am avut probleme legat de implementarea legislaţiei, dar nu mai sunt probleme de acest gen şi am observat la ministere că au început să demareze, s-au făcut paşi importanţi.

Şi un lucru foarte important pe care trebuie să-l avem în vedere este restructurarea companiilor de stat. Aici este vorba de a decide care companii vor mai funcţiona sau care vor rămâne aşa cum sunt organizate, dar cu un program de restructurare, care vor fi reorganizate fie prin fuziuni, fie prin vânzare de active. Cele care înregistrează pierderi afectează deficitul bugetar şi, în loc să utilizăm deficitul bugetar pentru a finanţa investiţiile, trebuie să alocăm o cotă parte pentru a acoperi aceste pierderi. În al doilea rând, ele influenţează mediul de afaceri, pentru că orice companie care înregistrează pierderi creează probleme celorlalte companii. Şi, nu în ultimul rând, ele trebuie să fie plătitoare de impozite şi taxe.

Este un an al privatizărilor, sunt multe pe listă. Cât de fezabil este acest proiect, în condiţiile în care anul 2012 se anunţă mai dificil decât 2011 pentru pieţele internaţionale? Oferta Petrom de anul trecut nu a avut succes... Sunt doritori, dar cred că trebuie să pregătim mai bine companiile pentru privatizare. Dacă înregistrăm succes în privatizarea acestor companii, ar fi foarte important pentru pieţele financiare, dăm un semnal pozitiv şi mulţi investitori vor avea încredere în piaţa românească.

Problema nu se pune numai a preţului de vânzare, ci ca ele să fie rentabilizate. Întotdeauna se porneşte de la ideea că acolo unde este capital privat şi rezultatele sunt mai bune. Sigur că nu pornim de la ideea că le vindem cu orice preţ şi în orice condiţii. Cred că ar trebui să avem în vedere şi preţul, dar şi efectul privatizării, pentru că, de multe ori, statul nu este cel mai bun gestionar. Şi important este ce va face compania mâine, după privatizare şi nu numai obţinerea unui preţ foarte mare. Pentru că, dacă se obţine un preţ foarte mare şi compania nu va funcţiona în perioada următoare, eu cred că pierderea este mult mai mare.

"Banii sunt mai puţini şi mai scumpi"

Legat de deficitul pe 2012, este o ţintă curajoasă. Ce certitudini şi ce incertitudini există, în condiţiile în care am putea vedea înrăutăţirea situaţiei în zona euro? Un deficit redus are la bază şi ceea ce se întâmplă pe pieţele financiare, ceea ce se întâmplă în zona euro. Ştim că există o criză a datoriilor suverane, o criză a lichidităţilor. Nu mai avem situaţia din 2007-2008, când erau foarte mulţi bani şi ieftini. Banii sunt mai puţini şi mai scumpi. Cred că perioada deficitelor excesive a trecut. Dacă mai credem în deficite excesive, eu consider că este o greşeală, pentru că este foarte greu să finanţezi, banii sunt foarte scumpi, înregistrezi o creştere mare a cheltuielilor cu dobânzile şi atunci ce rezolvi? Cred că procesul de consolidare fiscală trebuie respectat de toate ţările din Uniunea Europeană şi numai printr-o consolidare fiscală să asiguri o stabilitate la nivel european şi există premisele de a depăşi această perioadă.

Eu îi întreb pe toţi care vin cu anumite critici: Ce s-ar fi întâmplat dacă România nu lua măsurile care au fost luate în 2010? Cred că România ar fi fost o ţară instabilă din punct de vedere economic şi financiar, nu ar fi fost o ţară care ar fi în situaţia să se poată finanţa în condiţii mai bune decât alte ţări şi ar fi fost ocolită de foarte mulţi finanţatori.

Aţi primit titlul de ministru de finanţe al anului în Europa... Sunt rezultatele pe care le-a obţinut România şi chiar decizia celor de la The Banker privind acodarea acestui premiu în urma unui sondaj a avut la bază momentul de unde a pornit România în 2008. Am avut o situaţie mult mai grea decât multe ţări din Uniunea Euorpeană. Unele ţări au avut excedent la sfârşitul lui 2008, iar noi am avut deficit excesiv de 5,7% din PIB. Şi am ajuns într-o situaţie de stabilitate macroeconomică. Este o stare normală unde se poate investi, unde se poate construi.

Sigur că multe persoane nu văd beneficiul, dar în perioada următoare se vor vedea şi beneficiile: avem o creştere a numărului locurilor de muncă, au crescut salariile în sectorul privat, chiar şi în sectorul public, deci au fost nişte creşteri de salarii, bun, nu la nivelul la care îşi doresc foarte mulţi sau în raport cu creşterea preţurilor. Dar ar fi păcat să stricăm ceea ce am construit. Suntem în direcţia bună. Sigur că unii nu mai au standardul de viaţă din 2007-2008, dar lucrul acesta se întâmplă în toate ţările.

Aţi spus că finanţele ţării au fost puse în ordine, s-a ajuns la o stabilitate macroeconomică. Dar sunt lucruri pe care vi le-aţi propus, dar nu aţi reuşit să le faceţi în timpul mandatului de ministru? Legat de investiţii, să dăm mai mulţi bani pentru investiţii şi ar fi fost foarte bine ca cele mai multe investiţii să fie în zona economicului, unde s-ar multiplica veniturile şi numărul locurilor de muncă. Dar care este bucuria? S-au redus foarte mult costurile unor investiţii în infrastructura rutieră, rurală. Colegii de la Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării au reuşit să introducă standarde de cost. Acest lucru a fost greu, dar s-a făcut. E un pas important.

Printre nemulţumirile mai mari este că, în domeniul sănătăţii, am dat bani mai mulţi, iar pacienţii sunt tot mai nemulţumiţi. Dacă în 2005 s-au alocat 10 miliarde de lei, în 2011 s-au alocat aproape 24 miliarde de lei prin Casa de Sănătate şi prin Ministerul Sănătăţii, iar pacienţii cred că sunt mai nemulţumiţi acuma faţă de 2005. Aici trebuie să implementăm reforme pentru că pacienţii trebuie să fie mulţumiţi în corelare cu alocaţia. Aici trebuie pusă ordine şi e păcat că acel proiect de lege care are multe lucruri bune nu a fost perceput ca o schimbare în interesul pacientului, iar unele persoane au încercat să blocheze, să nu se schimbe sistemul de sănătate.

Legat de partea cealaltă, a unor lucruri care mă mulţumesc, colegii din minister au înţeles că trebuie să creăm un echilibru între drepturile şi obligaţiile organelor fiscale şi drepturile şi obligaţiile contribuabililor. Peste 83% din declaraţii se depun online şi am redus numărul de declaraţii, am simplificat sistemul de impozitare şi declarare pentru întreprinderile mici şi am simplificat şi conţinutul situaţiilor financiare pentru contribuabilii mici. S-a înţeles că o simplificare face bine şi organului fiscal, dar şi contribuabilului. Şi acest proces continuă.

Cum se pot înmulţi banii în România în acest moment?Investind în multe domenii, precum în industrie şi agricultură. Eu nu cred că banii ar trebui păstraţi în bancă sau în afara sistemului bancar. Cred că totuşi, dacă banii sunt investiţi în economie, se vor obţine beneficii. Este şi extracţia de minereu, o zonă care a fost aproape abandonată, sau în agricultură, unde se obţin câştiguri. Încă trei ani cu TVA de 24%

Într-un interviu acordat recent revistei Capital, spuneaţi că, dacă aţi avea de ales, aţi opta pentru creşterea investiţiilor publice în defavoarea reducerii fiscalităţii. Acum mai bine de un an vorbeam de reducerea CAS. Când am putea vedea acest lucru?Este o decizie foarte grea, deşi ştiu că ar reprezenta un lucru foarte bun pentru mediul de afaceri. Dacă reduci un impozit sau o contribuţie, trebuie să vezi şi partea rea a lucrurilor. S-ar putea să creezi un dezechilibru la nivel bugetar. S-ar putea unele cheltuieli să nu le mai poţi face, şi atunci vei fi nevoit să măreşti un alt impozit, cum s-a întâmplat în Ungaria: s-a redus impozitul pe profit şi chiar impozitul pe venit şi pe urmă a crescut TVA. Nu aş vrea să iau o decizie să mulţumesc o parte şi să nemulţumesc o altă parte sau să creez dintr-un lucru bun un lucru rău. Micşorarea costului forţei de muncă este un lucru necesar, dar, dacă vom fi nevoiţi să majorăm alte impozite, s-ar putea să nu se mai vadă aspectul pozitiv şi să se vadă numai aspectul negativ creat în urma majorării altor impozite şi taxe.

Şi o reducere a TVA? Când s-a introdus, s-a spus că este o măsură temporară. Toţi am ştiut că este vorba de ani, dar de câţi ani? Cred că, în următorii doi-trei ani, este greu să umbli la TVA. Numai dacă vom avea o creştere sustenabilă, dacă vom avea o creştere semnificativă a numărului locurilor de muncă, dacă impozitul pe profit va creşte, atunci s-ar impune o reaşezare a TVA, dar va fi foarte greu.

Nivelul datoriei publice a crescut în ultimii ani foarte mult... De la FMI şi de la UE la bugetul statului au venit aproape 8 miliarde de euro. Am avut un deficit mai mare din cauza şi unor decizii luate în 2008, au crescut cheltuielile, iar veniturile în perioada de criză au scăzut şi a trebuit să finanţăm deficitul, pentru că altfel blocam economia, nu ne puteam plăti arieratele. În al doilea rând, România nu are o datorie publică mare, este a patra ţară din UE la datoria publică, 33,9% din PIB avem prognozat pentru 2012, faţă de alte ţări care au peste 100%. Nu avem o datorie mare şi politica bugetară pentru 2012 a fost una prudentă, să nu ne împrumutăm mai mult să nu avem probleme privind rambursarea. Iar împrumutul de la FMI cea mai mare parte a mers spre Banca Naţională. Sigur că Banca Naţională va rambursa fără probleme. Deci, nu trebuie să ne facem griji pentru împrumuturile pe care le-am luat.

Datoria publică va scădea atunci când România va intra pe excedent. Se impune ca din 2014-2015 România să intre pe excedent, ca să poată să-şi reducă datoria publică şi să meargă pe măsuri anticiclice. Adică în perioada în care avem creştere economică să avem excedent, iar în momentul în care apar efecte ale crizei să putem să ajutăm mediul economic.

Dacă situaţia din zona euro se înrăutăţeşte, se vor scumpi banii, vor creşte dobânzile. Atunci luaţi în considerare să folosiţi din banii de la FMI? Nu. Nu am luat în calcul utilizarea banilor de la Fondul Monetar şi Comisia Europeană. Nu avem probleme cu finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice. Nu excludem sută la sută utilizarea acelor bani, pentru că acordul s-a încheiat pentru a avea o siguranţă privind finanţarea, dar noi l-am încheiat în primul rând pentru a continua reformele în sănătate, în companiile de stat, de a creşte încrederea pieţelor financiare, de a continua procesul de consolidare. Deci, nu a fost scopul principal utilizarea banilor. Dar, dacă va apărea o situaţie neprevăzută, foarte grea în finanţare, sigur că avem în această posibilitate, pentru mine ca ministru al finanţelor e foarte important că avem aceşti bani puşi deoparte.

MISIUNEA FINANŢATORILOR EXTERNI FMI nu se sperie de proteste Reprezentanţii FMI se află la Bucureşti şi v-aţi întâlnit deja cu ei. Ce spun despre proteste? Cum apreciază evoluţia ţării noastre?Ei au apreciat rezultatele obţinute pe 2011 şi perspectiva pe 2012 ca fiind bună din punct de vedere financiar. Noi ne-am îndeplinit condiţionalităţile pe care le avem în acord. FMI nu se sperie de proteste, atâta timp cât sunt paşnice. În perioada aceasta de criză, sunt şi oameni nemuţumiţi care au dreptul să se manifeste. Îngrijorarea este atunci când apar acţiuni violente. Care sunt acum temele prioritare în relaţia cu FMI? Domeniul sănătăţii, căruia trebuie să-i asigurăm func ţionalitatea în condiţii normale, problema restructurării companiilor, - dar nu este vorba de a reduce locuri de muncă, ci ca ele să lucreze eficient - să alocăm banii pentru investiţii în primul şi al doilea trimestru ca să vedem efectele în domeniul economic şi absorbţia fondurilor europene. 7,6% este ritmul creşterii veniturilor bugetare în anul 2011, faţă de anul anterior, conform Finanţelor