Un manager bun nu lasă un spital să ajungă o ruină, ascunzându-se după deja obositoarea sintagmă „Nu sunt bani!”. Vreme de mai multe decenii, „Nasta” nu a primit fonduri pentru renovare și îmbunătățiri pentru că foștii directori nu s-au dat în vânt pentru a realiza proiecte aducătoare de investiții. Mai mult, institutul nu a avut nici măcar intabulare, ceea ce a însemnat că nu se puteau dezvolta mici afaceri aducătoare de fonduri, precum un butic alimentar, o cantină șamd., ci pentru că nu s-au cerut. Foștii directori au lăsat „moștenire” pacienților de astăzi, o ruină. Ultima investiție a fost de 2.000.000 de lei (cca. 400.000 euro), în 2016. Renovarea lui „Nasta” a început însă în 1998, când s-a dat jos tencuiala și s-a început reconsolidarea corpurilor spitalului. Banii primiți în urmă cu patru ani nu au acoperit mare lucru, aceștia mergând către peticirea unor reparații urgente. Totodată, canalizarea veche, care emană mirosuri insuportabile în spital și în afara lui, a rămas neschimbată. Acum, Institutul de pneumofiziologie a depășit un prag important. De luni, DSP a declarat secția ATI funcțională și lipsită de nosocomiale, după mai multe săptămâni de carantină și testări.

Planul de salvare e făcut. Cine plătește?

„Cu siguranță lucrările efectuate vor asigura condițile igenico-saniare pentru a avea o activitate medicală corectă, fără risc de suprainfecție. Însă Institutul Marius Nasta are nevoie de investiții în infrastructură. Așa cum probabil multă lume știe, structura pavilionară și extrem de veche necesită schimbări majore. Dacă e să ne referim la sediul din Șos. Viilor, pașii de modernizare presupun mai multe etape: finalizarea pavilionului 2, etajul, cele 2 săli de bloc operator și corpul de clădire, extrem de deteriorat în acest moment, care ar trebui să găzduiască noua stație de sterilizare. Astfel, activitatea secției de chirurgie toracică va putea fi transferată în pavilionul 2 cât timp s-ar pune în aplicare un alt proiect, scris deja, care prevede extinderea secției de terapie intensivă și a blocului operator, respectând cu strictețe normele legislative existente”, explică managerul dr. Beatrice Mahler. „Trebuie să menționez că un alt proiect depus deja la TIKA prevede un corp nou, care să permită funcționarea compartimentului de primiri urgențe din Institutul Marius Nasta, în condiții conforme de igenă. Extrem de urgentă este renovarea și dotarea bucătăriei, renovarea și dotarea laboratorului de bronhologie. Pentru sediul din Zerlendi, proiectul de modernizare și consolidare a clădirilor existente este depus la Compania Națională de Investiții care, împreună cu Ministerul Dezvoltării, vor analiza și, sper eu, aproba propunerea noastră. Aspectul sediului din calea Șerban Vodă necesită investiții de maximă urgență”, a mai explicat dr. Mahler pentru EVZ. În alte cuvinte, institutul stă să cadă, și la propriu, și la figurat! Salvarea lui în întregime ar costa circa 40 de milioane de euro.

Ce s-ar întâmpla dacă nu ar mai exista „Nasta”

 În primul rând, copiii din secția de TBC a clădirii din Zerlendi ar găsi greu, sau poate deloc, un spital specializat care să-i trateze. E vorba de peste 500 de copii diagnosticați anual cu TBC. Pe lângă acești copii, mai sunt și alții, cu grave probleme respratorii. Pe lângă ei, alte zeci de mii de pacienți din Capitală și din țară nu ar beneficia de tratament specializat pentru afecțiuni pulmonare. La „Nasta” se fac 35.000 de internări pe an și 1.800 de intervenții chirurgicale. Iar în dispensarele TBC, 47.000 de consultații.

„Așa cum știți, timp de o lună, terapia intesivă și blocul operator au fost închise. Am efectuat lucrări de reparație și igenizare. Am înlocuit ușile din lemn cu uși fixe din PVC, s-au înlocuit lămpile electrice, întrerupătoare, prize, lămpi de veghe, s-a înlocuit covorul PVC cu covor PVC tip TARKET antibacterian, s-a aplicat vopsea lavabilă pe plafon. Au fost finalizate procedurile de dezinfecție a instalației interioare de apă din Pavilionul 1, unde se află blocul operator. Joi, 7 martie, au fost recoltate probe de testare a condițiilor igenico-sanitare din Institutul Marius Nasta. Începând de marți, 12.03.2019, s-a reluat activitatea în terapie intensivă și bloc operator”, ne-a declarat directorul Institutului.

Cum prevenim infecțiile nosocomiale?

● igiena riguroasă a mâinilor pentru personalul medical, prin spălare cu apă și săpun, ulterior dezinfecție

● igena cavității bucale la pacientul intubat – de cel puțin 4 ori pe zi, igena cavității bucale preoperator la pacienții care vor necesita anestezie generală

● igiena tegumentelor pentru pacienții imobilizați la pat

● toaleta bronșică prin bronhoaspirație

● tratamentul ajustat conform antibiogramei și cu durată adecvată tipului de infecție

● utilizarea materialelor de unică folosință

● respectarea cu strictețe a procedurilor de sterilizare

● respectarea procedurilor de curățenie și dezinfecția ciclică a saloanelor

Ce ar trebuie săștiți despre nosocomiale

Episodul de la „Marius Nasta”, alături de cel petrecut la maternitatea Giulești, unde mai mulți bebeluși au fost infectați cu stafilococ auriu specific unităților spitalicești, cât și faptul că tema abordată de Ministerul Sănătății la preluarea președinției Uniunii Europene este prevenirea și lupta cu infecțiile nosocomiale, pune investițiile în renovarea unităților sanitare pe primul loc.

– Evz: Cum s-a indetificat problema nosocomialelor?

– Dr. Beatrice Mahler: Episodul infecției cu Acinetobacter baumanii în Institutul Marius Nasta a început în 09.02.2019 când medicul epidemiolog m-a informat de existența a 2 cazuri de infecție cu Acinetobacter baumani multiplu rezistent concomitent cu un caz de gripă confirmat. Toate aceste cazuri au necesitat izolare și asta a impus decizii care limitau internarea ulterioară a pacienților în secția de terapie intensivă a Institutului Marius Nasta. În acel moment, după ce am evaluat situația, am sesizat Direcția de Sănătate Publică.

– Ce sunt infecțiile nosocomiale, numite și infecții asociate actului medical?

– Infecțiile asociate actului medical sunt infecții care respectă unul din următorele criterii: debutează după 48 de ore de la internarea în spital, apar în primele 3 zile după externare sau în primele 30 de zile postoperator. Cel mai frecvent acestea apar în secțiile de terapie intensivă.

– Care sunt tipurile de infecții nosocomiale?

– Alături de pneumoniile nosocomiale, pacienții pot să dezvolte alte tipuri de infecții nosocomiale: infecții urinare, meningite, infecții ale plăgii operatorii și gastrointestinale. Simptomele diferă în funție de localizarea infecției. Dacă e să ne referim la pneumonia nosocomială, pacientul prezintă alterarea stării generale, cu febră, secreții mucopurulente, dispnee. Marea majoritate a infecțiilor nosocomiale sunt produse de bacterii, cum sunt Staphylococcul aureus, Proteus mirabilis, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter baumani etc., restul infecțiilor nosocomiale sunt produse de virusuri (virusul gripal), fungi (candida albicans).

Desigur, apariția infecțiilor nosocomiale este condiționată de regulă de mai mulți factori: vârsta extremă a pacienților, copii mici sau persoane peste 65 de ani, colonizarea cavității bucale la persoanele fară o igenă riguroasă a gurii, bolile cronice (cardiace, hepatice, renale) internarea în secția de terapie intensivă, condiții care să favorizeze aspirația în plămân a alimentelor consumate, intubația și ventilația mecanică pentru o perioadă lungă de timp, igiena precară a mâinilor pentru personalul medical, tusea ineficientă la pacienții cu boli cronice pulmonare sau afecțiuni abdominale, care nu permit toaleta căilor aeriene. Riscul crește atunci când pacientul intră în contact cu un pacient infectat sau colonizat, atunci când se utilizează antibiotice o perioadă lungă de timp sau când există o durată lungă de spitalizare a pacientului, mai ales în secțiile de terapie intensivă.

– Care este diferența dintre infecție și colonizare?

 – Colonizarea cu germeni apare la persoanele cu imunitate alterată, care vor prezenta, în aparență stare de sănătate, culturi pozitive pentru diverse bacterii. Infecția apare la acești pacienți atunci când echilibrul fragil este perturbat cel mai frecvent de o altă infecție. Acești pacienți ajung să dezvolte infecții cu germeni multipli, între care va fi izolat și germenele care colonizează căile respiratorii. Prezența colonizării menține o stare de inflamație locală care duce la deteriorarea mult mai rapidă a funcției organului afectat. De exemplu, pacienții cu bronsiectazii colonizați cu Pseudomonas aeruginosa sau Staphylococcus aureus au mai multe episoade infecțioase într-un an, cu pierderea de trei ori mai rapidă a funcției pulmonare și mortalitate crescută.

 – De ce este important să raportăm infecțiile asociate actului medical?

– În viziunea mea, raportarea infecțiilor reprezintă, pe lângă componenta legală, responsabilitate care se referă la a nu transmite mai departe, deci să iei măsuri eficiente de combatere și control a acestora și, bineînțeles, tratamentul pacienților. Dacă nu raportezi corect, nu ai cum să iei toate măsurile legale care se impun în astfel de situații. Ca manager, în primul rând trebuie să fii informat și, ulterior, să manifești decizii și intransigență în abordarea acestor probleme. Și eu, familia mea sau oricare dintre cititori pot ajunge pacienți și, atunci, aștepți și te aștepți să existe un sistem organizat care să-ți ofere cea mai bună îngrijire și care să ia măsuri eficiente care să-ți protejeze viața. Dacă vorbim de un pacient internat în mai multe spitale este greu de demonstrat unde s-a produs colonizare sau dacă aceasta coincide cu declanșarea infecției. Și din acest motiv este foarte important ca fiecare unitate medicală să aibă medici epidemiologi, iar spitalul să raporteze corect infecțiile, astfel protejând pacienții unui alt spital dacă persoana respectivă ajunge ulterior și la altă unitate medicală. În România, în privința infecțiilor asociate asistenței medicale este momentul să acționăm responsabil fără a crea panică, să explicăm, să comunicăm și, cel mai important, să se ia măsuri eficiente. Infecțiile asociate actului medical sunt prezente în toate țările. În țări unde sistemele de sănătate sunt mult mai avansate decât în România. Asta nu înseamnă că trebuie să ne complacem în acestă situație. Pentru a combate ceva eficient, în primul rând trebuie să știi că există, astfel încât să poți să iei deciziile cele mai bune. Avem medici epidemiologi buni, dar probabil încă sunt foarte puțini medici raportat la numărul de unități.

– Care este asocierea dintre infecții nosocomiale și rezistența la antibiotice?

– Antibiotice au numeroase beneficii: de la tratamentul infecților, cu prelungirea semnificativă a vieții după momentul descoperii lor – în urmă cu 100 de ani durata medie de viată era de 56,4 ani azi durata medie de viață este în jurul vârstei de 80 ani, până la utilizarea lor cu scop profilactic în chirurgie sau transplant. Studiile epidemiologice au demonstrat o relație directă între consumul de antibiotic, apariția și diseminarea tulpinilor de bacterii rezistente. Rezistența crescută la antibiotic apare prin utilizarea incorectă, jumătate din cazuri apar când durata tratamentului este mică. Pneumoniile nosocomiale de Acinetobacter apar de regulă la pacienți cu stări extreme de grave, ventilați mecanic. În SUA, 70 % din infecțiile cu Acinetobacter sunt cu germeni multidrug rezistenți, având o rată de mortalitate mare.

 

Te-ar putea interesa și: