4,5 mai

Horoscopul lui Dom’ Profesor. Pe 4 mai s-au născut:  Audrey Hepburne, Bartolomeo Cristofori, Hosni Mubarak, El Cordobes, Lawrence Rawl, Mircea Basarab, Anghel Iordănescu, Alexandru Arşinel, Daniela Caraman Fota, Mihaela Runceanu. Pe 5 mai s-au născut: împăratul Justinian, Karl Marx, Soren Kirkekaard, Henryk Sienkiewicz, Tyrone Power, Tatiana Samoilova, Aurel Stroe, Mihnea Gheorghiu.

În calendarul creştin-ortodox fix pe 4 mai sunt Sfinţii: Valerian, Nichifor şi Pelaghia, iar pe 5 mai sunt Sfinţii: Neofit, Gaie, Gaian şi Irina. În calendarul mobil sunt Sfânta și marea Sâmbătă și Duminica Învierea Domnului nostru Iisus Hristos. Sfintele Paști.

Nimic în ”Kalendar”, dacii aveau un singur calendar, fix în funcție de anotimpuri și muncile respective.

În perioada Pascală toate zodiile sunt avantajate după cum spunea fericitul Augustin, care, înainte de a se creștina a studiat astrologia și maniheismul. Cel care a enunțat conceptul liberului arbitru. Aveţi Liberul Arbitru să gândiţi de bine, să vorbiţi de bine, să faceţi lucruri bune!

Sâmbăta Paștelui

Momentul ritual al facerii pascăi (amplasat uneori și în ziua precedentă) capătă frecvent valențe magice deosebite, prin plasarea într-o cosmogonie originală a gospodinei: fie că trimite la nașterea lui Iisus, fie la moartea lui (prin forma care i se dă aluatului), femeia capătă astfel, prin repetarea unor gesturi foarte vechi, o putere deosebită („când ar ști ea ce putere are atunci!“), care poate să fie valorificată și în gospodărie (ungerea pomilor cu aluat, pentru a le asigura rodirea, semănarea vegetației din grădină în această zi, pasca specială realizată pentru vite etc.).

Cel de-a doilea mare moment ritual este dat de ajunul marii sărbători. Este noaptea când se deschid cerurile, când ard comorile și când, în general, practicile magice de orice fel sunt la ele acasă.

Tradiții: Se face pasca (alteori în Joia Mare). Cea mai răspândită formă care i se dă pascăi este cea rotundă, pentru că se zice că rotunde au fost scutecele cu care a fost înfășat pruncul Iisus; poate să fie dreptunghiulară, pentru că și mormântul în care a fost înmormântat era pătrat sau dreptunghiular. Cozonac, mai ales cei de formă alungită, se face pentru că sicriul în care a fost îngropat Iisus a avut forma aceasta (Marian, 1994, II, pp. 125, 126).

Din anafura de la Paști, din crucea paștei, a făcut Dumnezeu, în Sâmbăta Paștelor, atunci când se coace pasca, toate florile, toate semințele câte sunt, toate pâinile. A sfărâmat crucea mărunt și a aruncat în patru părți și peste toată lumea au răsărit (Niculiță-Voronca, I, p. 247).

Cojile de ouă cu care se face Paștele să le dai pe vale (pe apă), ca să se ducă să deie de știre și Blajinilor că sosesc Paștile (Gorovei, 1995, p. 181). Se dau cojile de ouă pe apă și de Paștele Blajinilor se înfruptă din acele coji cei care au murit spânzurați sau înecați (Speranția,VIII, f. 366).

Femeia numai o dată în an poate să bată bărbatul: în Sâmbăta Paștelui. Când ar ști ea ce putere are atunci! Dar ce folos că are mult de lucru și n-are când! (Niculiță-Voronca, I, p. 247).

Cine moare în Sâmbăta Paștelor nu e nici cu morții, nici cu viii („Șezătoarea“, nr. 8, 1922, p. 240).

Pentru bunul mers al vieții și al treburilor: Dacă pomii nu rodesc, este bine ca gospodina să meargă în Sâmbăta Paștelor cu mânele pline de aluat și să le șteargă de pomi, cari apoi vor rodi (Gorovei, 1995, p. 58).

Când se taie mielul de Paști, oasele și celelalte rămășițe sunt îngropate la rădăcina unui măr sau păr sănătos, pentru ca familia respectivă să fie tot anul sănătoasă (Marian, 1994, II, p. 127).

Se udă vitele cu apă sfințită de la Botez, spre a avea noroc de ele (Mangiuca, 1882, p. 14). De vei fura în noaptea Paștelor, îți va merge bine peste an, când nu te-o prinde nimeni când vei fura (Gorovei, 1995, p. 97). Toate straturile și florile se seamănă în Joia și Sâmbăta Paștelui, căci zic că se fac mai frumoase (Niculiță-Voronca, I, p. 247). Ca să ai cânepă frumoasă, când faci focul de pască, să pui să stea sămânța pe cuptor (Niculiță-Voronca, I, p. 248).

Apărător de rele și durere: Când faci de Paști pască, cel dintâi aluat ce-l iei să faci o pască pentru vaci, s-o sfințești și să le dai tot anul, sâmbătă dimineață, câte o bucățică din ea, că nu le strică nimeni și au frupt mult (Niculiță-Voronca, I, p. 248).

Crucea care a împodobit pasca se păstrează în decursul anului. Când se apropie o furtună cu grindină de sat, se ia crucea aceasta și, făcând cu ea o cruce în direcția grindinei, se spune: „Precum s-a schimbat aluatul în cuptor și a luat altă formă și față, așa să se schimbe și furtuna care vine, și precum cu crucea se pot apăra toate relele, așa să se apere și piatra care vine! Acestea sunt cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Iisus Hristos s-a răstignit pe cruce!“ (Marian, 1994, II, p. 175).

Din crucea paștii se ține o bucată până la Sf. Gheorghe, în care zi se zice că ar fi Paștele vitelor, când se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie bântuite de primejdii (Gorovei, 1995, p. 130).

De Paști, covata și lopata, când ai mântuit de făcut pasca, să nu le speli, ci numai să le uzi cu apă, căci, de le speli, bate piatră, iar de nu le uzi, te usuci (Niculiță-Voronca, I, p. 162).

Cojile de ouă folosite la prepararea aluatului nu se ard și nici nu se aruncă oriunde, ci pe o apă curgătoare, pentru ca peste vară uliul să nu atace găinile sau puii (Marian,1994, II, p. 126).

În timpul tragerii clopotelor se pune un fier între dinți, spre a nu avea peste an durere de dinți (Mangiuca, 1882, p. 14). Ca să nu-ți fure din câmp, să nu dai în Sâmbăta Paștelui nimic (Niculiță-Voronca, I, p. 126).

Când se iese de la Înviere, nu se mănâncă carne, ca să nu se dea lupii la vite (Candrea, 1928, p. 140).

După ce se iese de la Înviere nu se mănâncă ouă, că pe urmă miroase gura (Gorovei, 1995, p. 180).

Oracular: Când cresc paștele frumoase, atunci ai să ai an bun (Gorovei, 1995, p. 19). Cine cade pe drum, ducându-se la Învierea Domnului, îi va merge nevoie mare de rău în curgerea anului (Gorovei, 1995, p. 36).

Magie: Se crede că în noaptea de Sf. Paști, pe la miez de noapte, se deschide în fiecare an cerul. De aceea trebuie a priveghea în noaptea aceea și, dacă vede cineva cerul deschis, apoi va primi de la Dumnezeu tot ce ar cere (Gorovei, 1995, p. 49).

În sara de Paști și Sf. Gheorghe se duc oamenii la pândă pe câmp, căci cred că atunci ard comorile (Gorovei, 1995, p. 57).

Cine pândește poate avea bani mulți. Dacă comorile ard de cu sară până la miezul nopții, sunt comori răle, stăpânite de necuratul; de ard de la miezul nopții până în zori de ziuă, sunt curate și halal de cel ce le găsește, că are cu ce trăi în ticnă (Gorovei, 1995, p. 57).

Cine vrea să aibă pușca vrăjită, ca să tragă la ea orice vânat, să facă așa: să anine o icoană într-un copac și, în noaptea Învierii, când popa cântă „Hristos a înviat din morți“ și trag clopotele la biserică, el să întindă pușca încărcată spre icoana din copac, ca s-o împuște. Atunci o femeie cu părul despletit, venită anume în apropierea copacului, să cadă în genunchi și să roage pe vânător să nu împuște icoana, că are să tragă vânatul la pușca lui. Vânătorul se mai preface că nu are încredere și la urmă iartă icoana. Pușca lui va fi vrăjită, dar femeia aceea va înnebuni în curând (Gorovei, 1995, p. 203).

Obiceiuri: Sâmbătă spre duminică oamenii nu dorm, ci fac un foc în curți sau pe dealul din apropierea bisericii, care ține până la miezul nopții. De la miezul nopții merg la biserică, la slujbă. Alteori focul este întreținut de flăcăi până în zori (Marian,1994, II, p. 163).

Învierea Domnului, Sfintele Paști

Cea de-a doua jumătate a calendarului mobil, care începe din această zi, este deosebit de bogată în practici și obiceiuri. Ca și în cazul celorlalte sărbători, substratul creștin constituie, în cea mai mare parte, un pretext pentru interpretarea populară a semnificațiilor sărbătorii. Momentul principal al zilei îl constituie, fără îndoială, spălatul ritual, ce asigură tuturor participanților garanția unei bunăstări în anul ce vine (de fapt, magia apei este deosebit de activă în această zi – amintim spălatul ritual în apa curgătoare, privitul în apă, în scopul propițierii), la care se adaugă consumul unor alimente rituale în care acționează magia imitativă (pește, ou, caș).

Coabitarea celor două filoane – creștin și păgân – se poate observa în reprezentările legate de lumea cealaltă, lume populată, printre alții, de Blajini.

În virtutea ambivalenței tradiționale, același act este cotat pozitiv și negativ (cf. recomandările sau interdicțiile de a consuma ouă în ziua de Paști). Acum sunt obținute numeroase instrumente magice (lumânarea de la Înviere, usturoi, busuioc, oasele jertfelor animale) și sunt desfășurate ritualuri apotropaice, îndreptate în special împotriva dăunătorilor (suntem în anotimpul în care aceștia abia își intră în drepturi). Din categoria obiceiurilor specifice amintim Plugarul – celebrarea ieșirii oficiale la arat, precum și învestirea cu putere a tânărului celui mai vrednic –, obicei care este într-o oarecare măsură completat de ceata Junilor brașoveni.

Tradiții: Sfântul Paști e cu păr lung și tare păros pe trup! Atunci trece peste bucate, peste masă și se bucură (Niculiță-Voronca, I, p. 251).

În ziua de Paști, dimineața, ne spălăm cu un ou roș și cu un franc (argint) în cană. Banul se zice că închipuiește banii cu care Iuda a vândut pe Hristos, iar oul cel roș sângele lui Hristos care s-a vărsat pe cruce („Ion Creangă“, an VII, nr. 2, 1912, p. 55). După ce gustă din pască, ouă și celelalte alimente sfințite, mănâncă. După masă se ciocnesc ouăle: întâi soții, apoi copiii cu părinții, părinții cu celelalte rude etc. Se crede că toți cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe cealaltă lume.

Omul căruia oul se ciocnește sau se sparge primul este mai slab și va muri mai curând. Cel căruia i s-a spart oul trebuie să-l dea celui cu oul mai tare. Se pot ciocni ouă roșii până a treia zi după Paști, până în ziua de Ispas sau chiar până la Duminica Mare. De la Duminica Mare până la Paștele următor nu se ciocnesc ouă roșii (Marian, 1994, II, p. 143).  În ziua întâi ciocnesc numai în vârf, iar în celelalte zile și cu partea cealaltă; marți nu se mai ciocnesc, numai de Sf. Gheorghe și de Ispas (Niculiță-Voronca, I, p. 309).

Când ciocnești ouă de Paști, are să ploaie cu piatră (Gorovei, 1995, p. 106). Cine moare în ziua de Paști sau în Săptămâna Luminată, sau chiar în intervalul Înviere – Duminica Tomei (sau până la Ispas, Înălțarea Domnului, Duminica Mare), pentru că în timpul acesta ușile raiului sunt deschise, iar ale iadului închise, acela va merge de-a dreptul în rai, chiar dacă ar fi făcut multe păcate, căci toate i se iartă. În acest sens, de Înviere se scoate ușa din mijloc a altarului (Marian, 1994, II, pp. 168, 169). La Paști joacă soarele, înălțându-se pe bolta cerului (Mangiuca, 1882, p. 14). În cele trei zile ale Învierii ard în văzduh trei candele mari, ce nu le vede nimeni (Gorovei, 1995, p. 115). F

Poporul îngroapă la Paști ciolanele purcelului sfințit în pământ și crede că din ele va răsări un liliac cu flori (Gorovei, 1995, p. 121).

Se crede că atunci va pieri lumea, când vor cădea Paștile românilor în luna mai (pe stil vechi) și zic că în Ierusalim trăiesc și acum doi evrei, cari au răstignit pe Iisus Hristos; aceștia până la amiazi sunt tineri ca niște copii de șapte ani, după amiazi bătrâni, bătrâni, de își ridică genele cu cârligul la deal, ca să poată vedea, și tot se roagă la Dumnezeu: „Paști în mai! Paști în mai!“

(„Șezătoarea“, nr. 3-4, 1922, p. 115).

Pentru bunul mers al vieții și al treburilor: În ziua de Paști, cum te scoli, să te uiți în cofa cu apă, că vezi bine peste an (Niculiță-Voronca, I, p. 253).

Când vin dănacii și fetele mari, la Paști, de la biserică, să se uite în fântână, ca să fie ca apa de frumoși tot anul (Gorovei, 1995, p. 10). În dimineața acestei zile, până a nu răsări soarele, oamenii se duc la râu sau la o apă din apropiere și se scaldă, astfel ca nimeni să nu-i vadă când, cum și unde s-au scăldat. Făcând aceasta cred nu numai că se curățesc de toate bolile și răutățile, de toate aruncăturile, făcăturile și uriciunile, ci cred și că peste an vor fi scutiți de boli, se vor face iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți (Marian, 1994, II, p. 164).

Sosiți de la Înviere, toți membrii familiei se spală într-un vas cu apă în care se află, pe lângă apă proaspătă și curată, unul sau mai multe ouă roșii, câțiva bani de aur sau de argint. Oul se pune pentru ca oamenii să fie ușori, roșii și sănătoși ca oul, iar banii, ca să le meargă bine peste tot anul, să fie curați ca argintul și ca aurul și să aibă bani de ajuns (Marian, 1994, II, p. 143).

La Paști, cine merge la biserică să-și pună un ou roșu în sân, ca să fie totdeauna roșu la față (Candrea, 1999, p. 87).

În prima zi de Paști, dacă mănânci caș, vei fi alb la față tot anul (Candrea, 1999, p. 88).

În ziua de Paști este bine să aibă la prânz și pește proaspăt, ca să fie iuți ca peștii tot anul (Marian, 1994, II, p. 188). La Paști sau Crăciun întâi să mănânci pește sau pasăre, ca să fii ușor ca pasărea și vioi ca peștele (Candrea, 1999, p. 300).

La Paști pun de o parte și de alta a pragului casei glii de iarbă verde, ca tot anul să ai în casă belșug și roadă bună (Gorovei, 1995, p. 19).

Moșnegii și babele se dau în ziua de Paști în scrânciob, ca să crească cânepa (Candrea,1999, p. 301).

Usturoiul, ca să fie bun de leac, se sfințește de Paști, în blid, dimpreună cu smirnă, tămâie și busuioc. Cu tămâia fetele, când se duc undeva, se afumă, cu busuioc se freacă pe mâini, pe obraz, pe cap, pe trup, iar cu usturoiul își fac cruce pe mănuși, în ciuboțică, pe căpută, pe tălpi, pe spate, pe piept, zicând:

„Mirositoare să fiu ca busuiocul și să se depărteze de mine tot răul și tot cugetul cel rău, și să piară cum piere fumul de smirnă și de tămâie“. Iar când pun acestea în blid, de Paște, zic:

Cum se bucură paserile ceriului

și ramurile pomilor

și toată creștinătatea de învierea Domnului,

Așa să se bucure de fața mea

Fiecare m-a vedea.

Usturoiul și busuiocul acela apoi se samănă, pentru ca să se înmulțască, și e bun de orice leac (Niculiță-Voronca, I, pp. 402-403).

Apărător de rele și durere: În ziua de Paști, după ce ies din biserică, tatăl familiei ia un ou slujit. Apoi îl sparge și-l taie în atâtea bucățele câți căseni are și fiecăruia îi dă câte o bucată din el. Aceasta-și are însemnătatea că dacă (sic!) careva va rătăci peste an undeva, pe acele căi necunoscute să se gândească numai la aceia cu care a mâncat ou în ziua de Paști și îndată i se deschid ochii, de nimerește calea (Pop Reteganul-2, f. 56).

Când vin de la biserică, se ocolește casa cu lumânarea ținută în mână la slujba de Înviere. Această lumânare este păstrată și, în decursul anului, poate fi aprinsă în clipe de primejdie (inundații, rupere de nor, grindină, furtună, fulger etc.) Atunci, aprinzând-o și ocolind casa cu ea, spun: „Fugiți, necurați,/ Fugiți, voi spurcați,/ De casa noastră/ Nu v-apropiați!“ (Marian, 1994, II, p. 169).

Pentru ca să nu bată piatra cânepa și inul, fetele, în cele trei zile la Paști, sunt ținute ca fiecare, după ieșirea de la biserică, să se suie în clopotnița bisericii și să tragă clopotele, așa că de dimineață până în seară întruna sună clopotele, și zic care fată nu trage clopotele aceleia îi va bate piatra cânepa sau inul sau nu vor crește mai frumoase (Speranția, VIII, f. 319).

În ziua de Paști, cum vii de la biserică, până a nu intra în casă, șezi pe pragul ușii și zi: „Să se mănânce libarcă pe libarcă, greiere pe greiere, purice pe purice, furnică pe furnică și toate lighioanele să se mănânce una pe alta“, dacă vrei să scapi de ele (Gorovei, 1995, p. 111).

De Paști, când ai mântuit de pus în cuptor, de ai ploșnițe sau șvabi în casă, să întorci lopata în jos și, deschizând ușa, să te faci a mătura cu lopata, zicând că nu mături gunoiul, dar ploșnițele le dai afară, și atunci se duc (Niculiță-Voronca, I, p. 162).

Pentru a scăpa de purici, taie în ziua de Paști cocoș negru. Iar cuțitul mânjit de sânge înfige-l după ușă, și puricii se vor strânge la el (Gorovei,1995, p. 203).

Dacă strângi toate oasele de la o găină tăiată în ziua de Paști și learunci peste casă, zicând: „Uliule, iacă-ți partea ta!“, uliul nu se mai atinge în acel an de găinile din acea casă (Marian, 1994, II, p. 187).

În ziua de Paști să se mânânce întâi ouă albe, căci acel care va mânca întâi ouă roșii va face buboaie (Gorovei, 1995, p. 29). F La Paști, când ciocnesc ouăle, dacă nu dă pe cel spart celui ce l-a spart, face buboaie (Gorovei, 1995, p. 30).

Ca să scapi de bube, să nu furi ouă la Paști și în nici o zi (Gorovei, 1995, p. 29). Când cineva coace sau fierbe ouă în ziua de Paști face gâlci (Gorovei, 1995, p. 101).

Ca să nu te doară mijlocul, vara, la secere, să nu mănânci sau să nu ciocnești ouă roșii în prima zi de Paști (Candrea, 1999,p. 248).

De Paști să nu mănânci ou împistrit întâi, căci vezi șerpi peste an, așa cum stă scrisoarea încolătăcită (Niculiță-Voronca, I, p. 307).

În ziua de Paști să nu arunci ghiocile ouălor roșii afară, că-ți arunci norocul și rodul (Gorovei, 1995, p. 181).

De dorm femeile în ziua de Paști, n-au vreme la înălbit pânza, plouă (Niculiță-Voronca, I, p. 253). Cine doarme în ziua de Paști va fi tot anul somnoros și-I va ploua ploaia fânul (Marian, 1994, II, p. 188).

Să nu dormi, că se fac viermi în straturi și-ți mănâncă ce semeni, sau nu crește frumos (Niculiță-Voronca, I, p. 252). Să nu dormi în ziua de Paști, căci îți fură dracul pasca (Gorovei, 1995, p. 216).

În ziua de Paști să nu dai cu mătura prin casă, că face grâul secară (Gorovei, 1995, p. 104).

De Paști, când se aduce pasca, zici: „Christos a înviat!“ și vii drept la masă de o pui; și când mănânci din pască să pui piciorul pe topor, că nu se prinde nimic de om, ca de fier (Niculiță-Voronca, I, p. 250).

Dacă nu mături coșul de Paști, e rău de aprindere (Gorovei, 1995, p. 62).

Nu e bine să cerni făină în ziua de Paști, căci din tărâțele acelea se fac lăcustele care pustiesc câmpiile (Gorovei, 1995, p. 83).

În ziua de Paște nu e bine să se bage mâna în solnița cu sare. Că atunci omului îi vor transpira mâinile tot anul (Marian, 1994, II, p. 187).

La Paști și alte praznice mari nu-i bine a merge de acasă; fată sau femeie nu-i bine de-ți vine mai înainte în casă la praznic (Gorovei, 1995, p. 36).

Celor ce mor sau se înmormântează în zilele Paștelor li se pune în mâna cea dreaptă un ou roșu, ca semn că au răposat în zilele Învierii, și pe care îl arată dracilor la vămi, iar aceștia, văzând oul roșu, îl lasă de trece nevătămat, oricâte păcate ar fi făcut (Gorovei, 2001, p. 44).

Oracular: În ziua de Paști, când ciocnește ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica acela va trăi mai mult (Gorovei, 1995, p. 181).

Dacă vrei să știi dacă ești cu noroc, ia un ou roșu fiert sfințit din ziua de Paști, pune-l deoparte, păstrează-l până la anu în ziua de Paști și atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc; de va fi plin, ești cu mare noroc (Gorovei, 1995, p. 167).

Să oprești în ziua de Paște un ou roșu, să-l acoperi cu o fâșie de ceară pe mijloc. Ca să-l poți lega, apoi să-l atârni în cui în casă, și la un an, la celălalt Paști, să-l spargi. De-l vei găsi cu viermi, vei avea noroc, iar de nu, nu (Gorovei, 1995, p. 167).

Dacă oul de la Paști îl păstrezi patruzeci de zile și în acest timp nu se strică, e semn că ești om cu noroc (Gorovei, 1995, p. 167).

Cine se naște în această zi, mai ales când trage clopotul întâia oară la biserică, va fi norocos toată viața (Marian, 1994, II, p. 169).

Magie: Cine vrea să aibă noroc la prins pește, când ia anafură de la biserică, n-o mănâncă, dar se duce și o aruncă în apă, și tot anul prinde pește; dar e păcat (Niculiță-Voronca, I, p. 249).

Vânătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștelor, ca să tragă la ei vânatul (Gorovei, 1995, p. 203). De Paști, cine vrea să aibă noroc la împușcat și la vânat, când zice preotul: „Christos a înviat!“, el să zică: „Da eu împușc!“ Or, dacă e pescar, să zică: „Eu prind pește!“ Sau femeile ce au vaci, ca să aibă lapte mult, zic: „Eu mulg vacile!“

Dar ce folos, că e mare păcat (Niculiță-Voronca, I, pp. 249-250).

În dimineața Sfintelor Paști, dacă se vor duce, până la răsărit de soare, doi frați mai jos de cincisprezece ani și se vor dezbrăca de toate hainele, și așa dezbrăcați vor beli fiecare cu dinții, de trei ori, coajă de tei, coaja aceea e bună de orice leac; ba cu ea se poate scăpa chiar de cătănie, dar numai atunci e cu leac, dacă cei cari se duc nu vor vorbi laolaltă și nu se vor uita îndărăt, nici când se duc, nici când se întorc spre casă (Gorovei, 1995, p. 230).

Despre vreme: Dacă plouă în ziua de Paști, tot timpul până la Rusalii va fi ploios. Dacă bate grindină, anul va fi mănos (Marian, 1994, p. II, 188).

Dacă bate grindina câmpurile în ziua de Paști, atunci se crede că tot anul e nenorocos (Mangiuca, 1882, p. 14).

Obiceiuri: Mielul paștilor. În ziua de Paști, îndată după liturghie, înainte de a începe darea paștilor, întreabă preotul pe credincioși: „Care voiește să-nceapă paștile?“(să ia el mai întâi paști). Se află vreunul care se anunță. Pentru această întâietate creștinul acela are să dea preotului un miel frumos, pe care, avându-l îndelete, îl sloboade prin biserică, și se numește mielul paștilor. Mielul paștilor îl mănâncă preotul cu cantorii și cu omul care l-a dat (Viciu-6, p. 65).

Ciocnitul ouălor roșii este datină generală.

Locul unde se adună ca să „dea cioc“ este jurul bisericii. Ciocnesc ouăle pe văzute și pe nevăzute. Când îi pe văzute, examinează cu băgare de seamă ouăle, să le vază, oare mai tari sunt ca ale lor? Examinarea se face așa, că se uită la formațiunea oului, mai ales la cap, și din forma aceluia, mai ascuțită ori mai tâmpită, conjecturează vârtoșia oului. Privesc cu atențiune la mărimea și forma oului, ca să știe: oare nu-i de rață, de găină mai mare, ori de curcă, cari toate-s mai tari decât cele de găină, și în cazul acesta nu dă cioc, de nu cumva oul lui este de același fel. Oul spart i se cuvine celui care l-a spart ciocnind. În timpul mai recent, mai ales la orașe, școlarii obișnuiesc a ciocni ouă „pe bănuț“. Al cărui ou se sparge ciocnind acela plătește spărgătorului un ban (Viciu-6, p. 71).

În ziua de Paști se duc feciorii, băieții, și pun pe o colină un ou roșu. Un băiat oarecare, de la o depărtare anumită (statorită de mai nainte) dă de-a azvârlita cu un băț. Dacă lovește oul, capătă el un ou, iar de nu, dă el unul (Viciu-6, p. 67).

Bricelatul (Alegerea craiului, Plugarul) – alegerea feciorului care a ieșit primul cu plugul la arat și învestirea lui cu puterea de a-i judeca pe feciorii care au comis necuviințe sau fapte rele în decursul Postului Mare. Feciorul care a fost ales drept crai este luat în brațe și dus cu alai până la râu. Acolo tinerii vor să-l arunce în apă; dacă feciorul nu le promite o anumită cantitate de rachiu, el va fi aruncat. Este adus, tot pe brațe, la biserică, unde este pus pe un scaun, numit „scaunul judecătoriei“, și începe judecarea feciorilor vinovați (Marian, 1994, II, p. 200).

Junii Brașovului: ceata se constituie în ziua de Buna-Vestire sau de Florii. În ziua de Paști, după ce au asistat la vecernie, încep hora junilor. În timpul jocului vătaful, apoi armașii și junii de rând aruncă de câte trei ori buzduganul. A doua zi, însoțiți de lăutari, colindă pe la casele cu fete mari, pentru a aduna ouă roșii și bani, vin pentru masa junilor, la care participă întreaga colectivitate. În schimbul unei taxe, oricine poate arunca buzduganul.

Ceata își continuă activitatea timp de o săptămână, până în Duminica Tomei (Marian, 1994, II, pp. 227, 228, 229).

Este datină ca în ziua de Paști feciorii iau toaca, o înconjură cu ouă roșii. Aceste ouă și două vedre de vin le pun premiu aceluia care va putea intra noaptea, pe un loc anumit, în cimitir. Ca să fure toaca și să iasă tot pe același loc, nesimțit de aceia care o păzesc. Dacă aceștia îl simțesc și-l pot prinde, atunci acela care s-a legat s-o fure trebuie să dea el feciorilor două vedre de vin și ouă roșii atâtea cu câte se înconjură toaca (Viciu-6, p. 67).

Cele de mai sus sunt opera doamnei Antoaneta Olteanu, regina folclorului și etnografiei românești, nu am smintit mai nimic. La cererea domniilor voastre, după horoscopul de ieri, am continuat cu folclorul. Este folclor, nu dogmă religioasă, sunt obiceiurile populare. Sunt unele contradicții, așa este folclorul, desigur. Dar această tradiție ne deosebește de ungurii papistași sau de turcii musulmani, ne face un popor. Cine renunță la folclor, adică se ”globalizează”, își taie rădăcinile și va dispare, se va usca...

 

Sfintele Paști cu sănătate, lumină și bucurie! Învierea, cu speranță și încredere în Iisus! Rugați-vă pentru sănătate, bunăstare și pace!

 

Iată și horoscopul, făcut după metoda creștină a cardinalului Piere d’Ailly și cu unele idei pentru Sf.Paști și Înviere, pe zodii. Un sfat, sau o idee, nu strică! Mai demult l-am întrebat pe prietenul meu Iisus ce crede că fac, bine sau rău, cu horoscoapele mele. Nu m-a aprobat, dar nici nu mi-a interzis, mi-a spus o poveste lungă. O să v-o spun și eu, altădată, sau, nu!

 

Eu nu mă uit la filme cu Iisus, din acelea numai de Sf Paști. Să vă spun un secret, nu-mi plac filmele cu Iisus, nu mă uit la ele! Exceptând Ben Hur, dacă ați văzut filmul cu 11 Oscaruri, probabil că mă înțelegeți. Este o capodoperă.

De ce să mă uit la ele când Iisus este lângă mine, tot timpul. După cum nu mănânc miel, consider asasinarea micilor viețuitoare un obicei sălbatic și primitiv. Provenit de la rudimentarii evrei antici, cei alungați din Egipt. Ceea ce îmi povestește El este mult diferit de... dar hai să nu ne grăbim, câte un pas, odată, doar mâine este, în definitiv, o altă zi!

 

Horoscopul lui Dom’ Profesor – 4,5 mai 2024

 

BERBEC   Poţi să faci cumparaturi in liniste. Şi pe indelete, chiar sâmbătă seara, în Sâmbăta Mare. Asta dacă îţi permite punga. Oricum trebuie să ştii exact cui doreşti să-i faci cadouri. Confuzia şi graba nu sunt productive în această perioadă. Perioada pascală îţi este favorabilă atît sub aspect economic cât şi sentimental. Dorinţa de schimbare şi marea monotonie existenţială te fac să cheltuieşti prea mult. Incearca să dai dovadă de prudenţă şi echilibru şi evită cheltuielile exagerate. Totuşi, este o perioadă favorabilă pentru interesele tale. Sf Paşti poţi să-l sărbătoreşti împreună cu cei apropiaţi – un Paşte tradiţional acasă te-ar bucura, iar masa de după Înviere neapărat cu „ţinută la patru ace” poate chiar rochii lungi şi cravate, să dați greutate sărbătorii.

TAUR   Perioada îţi este favorabilă. Zilele de weekend pascal din acest început de mai sunt oarecum favorabile. Evenimente şi veşti plăcute în familie. Astrele îţi sunt favorabile. Totuşi, nu te bucuri suficient, ceva te reţine. Frustrarea asta permanentă te impiedică să fii fericit şi să te bucuri de micile momente delicioase care formează starea de bine. Duminică, în prima zi de Paşti, pe fondul unor evenimente, începi să înţelegi că dragostea, confortul şi fericirea sunt elementele fundamentale ale existenţei tale. Organizează de Sf. Paşti o petrecere trendy la tine acasă – aşa te poţi simţi în largul tău. Iar Învierea fă-o în cadru restrâns numai cu familia ta.

GEMENI  Este o perioadă splendidă! Din întâmplare sau tocmai ăsta este geniul zodiei, reuşeşti mai întotdeauna să te găseşti la locul potrivit şi la momentul indicat, fie că este vorba de bani, profesie, legături sociale sau amor. Perioada pascală din acest an confirmă această regulă. Apar oportunităţi dar comoditatea ta proverbială te face să nu le dai curs. Apoi o să faci analize peste analize ca să depistezi ce se întâmplă. Trăirea asta cam profundă şi complicată, ca să nu mai punem la socoteală efortul intelectual, te va consuma cateva zile, în care nu vei face altceva decât planuri de viitor. Este o perioadă splendidă ca să legi noi prietenii să te distrezi, dar să ai şi câteva momente pentru sufletul tău. Sf Paşti poţi să-l sărbătoreşti cu fast și pe îndelete. După Înviere masa acasă cu familia extinsă, pe îndelete cu meniu bogat şi discuţii la mai multe pahare.

RAC   Învierea, cu un cerc vesel de prieteni. Perioada în discuţie este pentru cei născuţi sub semnul Racului o perioadă benefică în relaţiile cu anturajul şi favorabilă pentru sporturi. Vorbe şi bârfe, dar nu trebuie să le dai nici o importanţă. Mici probleme cu sănătatea, care, însă se vor rezolva repede. Nu lua decizii pe termen lung, mai ales în ceea ce priveşte banii. Sf Paşti trebuie să-i sărbătoreşti, cu tot fastul cuvenit şi cu ritualurile tradiţionale, în familie. Învierea, cu un cerc vesel de prieteni. Lasă-i pe ei să aleagă felurile tradiționale și vinul roșu.

LEU   O periodă de realizări şi acumulări. Noi prietenii sau relaţii, ca să nu mai vorbim de cantitatea impresionantă de informaţii, pot face perioada interesantă.  Această perioadă pascală este extrem de interesantă pentru că te apuci să-ţi vânezi propria coadă, cum fac adesea felinele, adică te apuci să faci modificări şi lucruri inutile. Adică ai energie dar nu ştii cum s-o foloseşti. Ce ai spune de o reamenajare a casei tale ? Ei, e sărbătoare, lasă orice şi bucură-te! Sf Paşti poţi să-l sărbătoreşti cu tot fastul în mijlocul anturajului tău, a “micii jungle” care te respectă şi te stimează. După ce iei Lumină - poate un grătar, dacă ai curte.

FECIOARĂ  Te vei simţi foarte bine în această perioadă citind o carte sau vizionând un film bun, sau discutând pe net cu prietenii. Primesti si daruiesti multă afecţiune. Este o perioadă excelentă pentru legăturile amoroase (întărirea celor vechi sau stabilirea unor noi relaţii). Este, de asemenea, cea mai bună perioadă pentru afacerile de familie. Singurul aspect negativ se referă la risc financiar – nu da şi nu lua bani cu imprumut! Stelele îţi doresc numai binele. Aşa că o să rămâi acasă. Învierea poate în doi, în cuplu, familie, să fiţi alături mereu şi mereu!

 BALANŢĂ   Este bine să dai dovadă de prudenţă la tot ceea ce înseamnă uniune, asociaţie, adunare; de asemenea supraveghează-ţi agenda ca să nu programezi mai multe convorbiri pe Skype în același timp. Păstrează-ţi calmul în discuţiile cu colegii, partenerii, sau cu cei dragi.  Fii la obiect în ceea ce afirmi. Evita divagaţiile şi comparaţiile care nu fac decât să te încurce. Poziţiile planetelor şi a indicatorilor astrologici îţi indică o vreme bună pentru rezolvarea cu succes a problemelor sentimentale şi a mirărilor religioase. O problemă personală îşi va găsi rezolvarea, de asemenea, dar trebuie să dai dovadă de discreţie. Trebuie să ai mai multă încredere în familie, în prieteni în cei care ţin la tine. Schimbările dese – cheia marilor succese!

SCORPION  Transformări în bine, în cuplu sau familie. Trebuie să rezolvi neîntârziat problemele legate de vin retsina, drob, muşchiuleţul, etc. Nu mai amâna că mai ai câteva ore! Perioada Pascală este o perioadă  favorabilă pentru realizarea speranţelor şi a dorinţelor. Trebuie, numai, să dai consistenţa necesară eforturilor şi să eviţi inactivitatea. Pe de altă parte trebuie să fii mai cinstit(ă) în relaţiile cu noul tău prieten, împărtăşeşte-i viziunea ta despre viaţă şi poţi să ai surpriza plăcută că ţi-o împărtăşeşte pe de-a întregul! Transformări în bine, în cuplu sau familie, acasă, în sensul de cămin.  Atenţie mărită la sfârşitul perioadei când sănătatea îţi este pusă la încercare, mai ales din cauza climei capricioase. Sf. Paşti poţi să-l sărbătoreşti acasă, cu familia şi prietenii tăi buni – te vei simţi excelent cum de mult îţi doreai! Lumina poţi să o iei de undeva, de unde vei afla în ultimul moment.

SĂGETĂTOR  In nici un caz de Înviere să nu fii zgarcit(ă), patima care te apuca cand nu trebuie. In primul rand la sentimente. Apoi la râs. Fă o cura, un tratament complet de ras. Trebuie sa râzi tare şi în hohote pentru toate lucrurile care te bucură, te impresionează sau te enerveaza. Râsul este ultima redută in calea haosului, a Nimicului. Râde cu pofta de prostie, de ticaloşi, de hoţi. Să vezi ce bine o să te simţi! Treci printr-o perioada de schimbari, dar sănătatea și banii sunt favorizaţi de stele.

CAPRICORN   Este indicat să dai mai multă atenţie problemelor de familie.  Câştiguri neaşteptate urmate de pierderi la fel de neaşteptate. Te simti excelent ceea ce este un motiv suficient sa tii nasul pe sus. Înfumurarea şi aerele de primadonă îţi vor trece imediat când o să faci socoteala cât ai cheltuit perioada asta şi ce datorii ai de achitat. Ba fericiţi, şi cu zâmbetul pe buze, ba posaci şi mormăind ceva acolo, o să vă faceţi un titlu de glorie, dragi nativi şi native din Capricorn, să comunicaţi tuturor celor din jur alternanţele simţămintelor profunde ale fiinţei voastre. Sf. Paşti puteţi să-l sărbătoriţi în “două etape”. După ce ascultaţi slujba de Înviere şi luaţi Lumină -  prima şi a doua zi de Paşti, cu toată familia, respectând tradiţia.

VĂRSĂTOR  Sf. Paşti după moda orientală creştină avantajează munca susţinută şi creaţia inspirată. Până pe sâmbătă seara reuşeşti să faci mai tot ce îţi propui. Apoi intri în pierdere de viteză şi în nelipsita criză de timp. Nu apăsa pe acceleratorul vieţii când nu trebuie. Dar pe termen lung, gândind strategic, lucrurile se mai aranjează. O propunere sau o ofertă te face să reflectezi profund. Până la urmă iei o hotărâre, dar vei constata că ai întârziat, ca întotdeauna. Utopiile tale de fată sau băiat bun nu prea au căutare în lumea asta decadentă şi superficială. Aşa că trebuie să cauţi cu multă atenţie pe cineva care să-ţi împărtăşească opiniile şi să te completeze.

PEŞTI   Perioada pascală din acest început de mai, Sâmbăta Mare şi Sf. Paşti, este benefică şi aduce realizări şi noroc. Nu te lăsa tentat de cumpărături extravagante pe net, nu comanda nimic acum. Spiritul tău ludic se manifestă şi prin implicarea ta într-o mulţime de intrigi enigmatice şi comploturi vesele. Te interesează sensul ascuns al celei mai mari sărbători creştine şi vrei să înţelegi lucrurile mai puţin evidente. Puţini ţin pasul cu tine. Esti ca o văpaie, ca un călător pe curcubeul gândului, iar natura ta neastâmpărată şi încăpăţânată suportă bine vremea ciudată şi acceleraţia propriului ritm. Sigur, pe termen scurt. Sf. Paşti îi poţi sărbătorii acasă, comod şi elegant totodată, făcînd şi primind cadouri, amenințarea războiului ar trebui să întărească familia.