Protestatarii au denunțat cu furie o lege controversată privind securitatea națională, pe care vrea să o impună China
Poliția din Hong-Kong a folosit, duminică, gaze lacrimogene, tunuri cu apă și gloanțe de cauciuc în încercarea de a dispersa manifestanții care protestau cu furie împotriva planului Beijingului de a impune o lege privind „securitatea națională” asupra orașului, mulți dintre ei se temându-se că ea „anunță sfârșitul libertăților din fosta colonie britanică”.
Regimul comunist a depus, vineri, în parlamentul chinez, un text pentru a interzice „trădarea, secesiunea, rebeliunea și subversiunea” la Hong Kong, ca răspuns la protestele masive pro-democrație din 2019.
Mișcarea pro-democrație și-a înmulțit apelurile de a denunța această nouă amenințare a Beijingului, denunțată de Uniunea Europeană și de Statele Unite, care au cerut Chinei să respecte autonomia Hong Kongului.
Sute de activiști au răspuns la aceste apeluri, duminică, scandând sloganuri împotriva guvernului din cartierul comercial din Causeway Bay, pe insula Hong Kong.
„Oamenii pot fi judecați pentru ceea ce spun sau scriu împotriva guvernului”, au denunțat manifestanții, referindu-se la proiectul de lege al Beijingului. „Suntem furioși pentru că nu ne așteptam să se întâmple atât de repede și într-o manieră atât de brutală”. „Dar nu suntem naivi. Lucrurile nu vor face decât să se agraveze”.
Manifestanții au început apoi să se îndrepte spre cartierul Wanchai, înainte de a fi respinși cu gaze lacrimogene. Cel puțin un protestatar a fost arestat. Insula Hong Kong nu a fost de luni de zile scena acestui tip de confruntare.
Fosta colonie britanică a cunoscut, din iunie până în decembrie 2019, cea mai gravă criză politică după retrocedarea sa în 1997, cu acțiuni și demonstrații aproape zilnice și deseori violente.
Mobilizarea s-a oprit la începutul anului din cauza miilor de arestări efectuate de poliție și, mai ales, din cauza restricțiilor generate de pandemia Covid-19.
Manifestații sunt prevăzute pentru 24 mai, deși poliția a avertizat că va interveni contra oricărei „adunări ilegale”, în virtutea restricțiilor impuse de Covid-19 care interzic adunările în public a mai mult de opt persoane.
Hong Kong se bucură de o autonomie foarte mare față de restul Chinei continentale condusă de Partidul Comunist Chinez (PCC), sub conceptul „o singură țară, două sisteme”.
Astfel, locuitorii săi beneficiază de libertatea de exprimare, libertatea presei și de justiție independentă. Drepturi necunoscute în China continentală. Se presupune că acest model va dura până în 2047, dar mulți denunță de ani buni ingerințe din ce în ce mai mari ale Beijingului.
Articolul 23 din „Legea fundamentală”, care a servit ca mini-constituție pentru teritoriul semi-autonom timp de două decenii, prevede că regiunea însăși adoptă o lege de securitate națională. Cu toate acestea, această clauză nu a fost niciodată aplicată, scrie Le Point.
Pentru că o mare parte a oamenilor din Hong Kong o văd ca o amenințare la adresa libertățillor lor.
Ultima încercare a executivului din Hong Kong de a pune în aplicare articolul 23, în 2003, a eșuat în fața unor proteste uriașe.
Opozanții textului se tem în special de o clauză care ar permite poliției chineze să efectueze anchete în Hong Kong împreună cu poliția locală. Mulți o văd ca începutul unei represiuni a tuturor disidențelor pe teritoriul fostei colonii britanice.
Proiectul legii de securitate națională va fi votat joi de parlamentul chinez. Rezultatul adoptării este mai mult decât previzibil, dat fiind faptul că parlamentul se află supus partidului comunist.
foto: Twitter/Tim Kohlen