Mâine va fi anunţat câştigătorul premiului Nobel pentru Literatură. Numele scriitoarei germane de origine română a fost vehiculat pentru prima dată în cursa de anul acesta pentru prestigiosul premiu în paginile culturale ale cotidianului suedez "Dagens Nyheter". Agenţia britanică de pariuri Ladbrokes, care a dedicat o pagină specială pariurilor pe laureaţii din acest domeniu, o cotează cu şanse de 50/1, la egalitate cu Ian McEwan şi John Updike. Favorit este eseistul italian Claudio Magris, cu o cotaţie de 3/1, urmat de Amos Oz. Mediile literare au început speculaţiile cu privire la câştigătorul din acest an cu câteva săptămâni înainte de decernarea prestigiosului premiu oferit de Academia Suedeză.

Printre ceilalţi nominalizaţi se numără romancierul Jean-Marie Gustave Le Clezio, algeriana Assia Djebar (Fatima-Zohra Imalayen), poetul sirian Adonis (Ali Ahmad Sadd), americanii John Ashberry şi Philip Roth, israelianul Amos Oz şi chiar peruanul Mario Vargas Llosa.

Premiul Nobel pentru Literatură, în valoare de 10 milioane de coroane suedeze, echivalentul a peste un milion de euro, este decernat din anul 1901. Primul câştigător a fost poetul şi filosoful francez Rene Francois Armand Prudhomme.

Laureaţii sunt anunţaţi în fiecare an în luna octombrie, iar ceremonia de decernare a premiilor are loc o lună mai târziu.

Anul trecut, marele premiu a fost decernat scriitoarei britanice Doris Lessing(foto), care, la 87 de ani, a devenit cel mai vârstnic laureat al premiului Nobel pentru literatură.

CARTE DE VIZITĂ

Persecutată de Securitate

Herta Muller s-a născut în august 1953, într-o familie de şvabi din Banat.

Prietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat (grup dizident, format din studenţi şi scriitori de etnie germană) o aduce în atenţia Securităţii, cu care refuză să colaboreze.

Prima ei carte, “Niederungen” (“Şesuri”), apare, cenzurată, în 1982. În anul 1987 a emigrat în Germania.

Despărţirea, emigrarea, părăsirea unui loc fără a ajunge la vreo destinaţie sunt câteva dintre temele recurente în poezia şi proza autoarei.

Muller a fost nominalizată de două ori pentru premiul Nobel de către comunitatea academică germană şi a primit premiul oraşului Berlin. Alte distincţii obţinute au fost Premiul european pentru literatură "Prix Aristeion" şi Premiul internaţional pentru literatură IMPAC Dublin, pentru cartea "Animalul inimii"(2006).

Literatura română, "ocolită" de Nobel

Herta Muller este singura scriitoare de origine română nominalizată la Premiul Nobel pentru Literatură. De-a lungul anilor, pe lista candidaţilor la premiul Academiei Suedeze s-au regăsit şi nume precum Lucian Blaga, Nichita Stănescu sau Marin Sorescu.

În urmă cu doi ani, în timpul unei vizite în România, fostul preşedinte al Comisiei Nobel pentru Literatură, Kjell Espmark, afirma că premiul Nobel pentru Literatură nu a ajuns în România până acum deoarece Comitetul Nobel nu a primit candidaturi din partea ţării noastre.

Însă, în perioada 1993-2000, Centrul PEN Român, condus de Ana Blandiana, i-a propus pentru Premiul Nobel pe dramaturgul Eugen Ionesco (în 1993 şi în 1994), pe eseistul Emil Cioran (în 1995) şi pe poetul Gellu Naum (în 2000).

Medicina şi Pacea, câştigătoare pentru români

< George Emil Palade, medic şi om de ştiinţă american de origine română, specialist în biologia celulară, a primit premiul Nobel pentru Fiziologie şi Medicină în anul 1974, pe care l-a împărţit cu Albert Claude şi Christian de Duve.

< Elie Wiesel, un scriitor evreu american originar din Sighetu Marmaţiei, supravieţuitor al Holocaustului, a primit Nobelul pentru Pace în 1986.

Citiţi şi:

Herta Muller: "Dacă aş trăi în România, aş înnebuni a doua oară"

Ce scriitor român credeţi că ar fi meritat prestigiosul premiu?