Orice tip de agresiune pe internet poate avea efecte fizice și psihologice asupra unui copil. Anxietatea, frica, depresia, stima de sine scăzută, problemele comportamentale... sunt doar dintre puținele provocări pe care le pot întâmpina copiii dacă sunt ținte.
De exemplu, spre deosebire de hărțuirea tradițională – care se limitează adesea la școală și la bătăușii cunoscuți –, hărțuirea cibernetică poate avea loc la orice oră, zi sau noapte și poate fi comisă de surse anonime. Acest lucru îl face mai necruțător și, adesea, mai crud pe cel care umileşte. Iar mutarea școlii în online, din cauza pandemiei, a dat amploare hărțuirii virtuale în rândul copiilor și adolescenților.
Un studiu a constatat că imaginile și postările online au fost mai dăunătoare decât hărțuirea primită prin mesaje text sau apeluri telefonice. În timp ce hărțuirea cibernetică se poate întâmpla într-un spațiu digital public, cum ar fi postarea pe rețelele sociale, poate lua și forma unor mesaje private, lăsând unii copii să gestioneze acest secret și efectul său asupra lor.
Din fața monitoarelor sau a telefoanelor, agresorii prind curaj şi devin necruțători
Așa se face că umilirea pe internet numită „cyberbullying” s-a accentuat simțitor în ultimele luni. Fenomenul este întâlnit mai ales în grupurile de prieteni și colegi de școală.
“A devenit o obișnuință ca unii băieți din clasa mea să îmi facă poze sau filmulețe fără acordul meu, în pauze sau când nu sunt pe fază, apoi să le posteze pe diverse grupuri, cu efecte speciale sau texte care mă jignesc! Mi-e frică să mai merg la școală sau să țin camera video pornită la orele online”, sunt cuvintele unei eleve de clasa a șaptea care, după mai multe luni în care colegii au batjocorit-o pe internet, și-a făcut curaj să ceară ajutor.
Fenomenul ”cyberbullying” apare mai ales în rândul colegilor de școală sau în grupurile de prieteni
Hărțuirea cibernetică este un factor de stres semnificativ în viața unui tânăr. De fapt, cercetările arată că 32% dintre copiii care sunt ținta hărțuirii cibernetice raportează că se confruntă cu cel puțin un simptom de stres. Pe lângă faptul că se simt stresați, se pot simți și jenați, răniți și chiar să se teamă pentru siguranța lor. Ei s-ar putea chiar să se învinuiască pe ei înșiși pentru hărțuirea cibernetică.
Claudia Oprescu, manager de programe pentru siguranță în mediul online: ”Dacă bullyingul înseamnă o hărțuire repetată și se întâmplă într-un grup fizic de prieteni, cyberbullying-ul este pe internet. Ne mărturisea un profesor: “Spuneți-mi concret ce să fac. Sunt copii în spatele clasei care folosesc device-urile, se jignesc unii pe alții, eu nu știu ce scriu acolo, eu nu am cont pe rețelele de socializare, Instagram sau ce folosesc ei. Ce să fac?”.
România nu este scutită de fenomen: De la începutul anului cazurile de abuzuri online au crescut cu 40%
Ana Bulai, sociolog: ”Bullyingul este parte din dezvoltarea adolescentului. Violența face parte din procesul de socializare încă din cele mai fragede vârste și din cele mai vechi timpuri. Dacă ne gândim la cum arată ”Capra cu trei iezi”, o să vedem un film horror. Citim însă povestea cu o oarecare lejeritate copilului la vârsta de trei ani, ca să înțeleagă pericolul.”
Mihaela Dinu, psiholog: ”Cumva ciclul vieții ne face să ajungem în astfel de situații. Important este totuși să nu le creăm și să nu le provocăm noi, dar dacă ele apar inevitabil, da, e bine să învățăm copilul să reacționeze la astfel de situații, să își poată depăși aceste dificultăți și din care să iasă cu cât mai puține dezechilibre emoționale”, a explicat medicul.
Hărțuirea cibernetică face uneori excluderea și ostracizarea copiilor la școală
În consecință, se simt adesea singuri și izolați. Această experiență poate fi deosebit de dureroasă, deoarece prietenii sunt cruciali la această vârstă. Când copiii nu au prieteni, acest lucru poate duce la mai multă agresiune.
Atunci când apare cyberbullying, părinții recomandă uneori să închidă computerul sau să închidă telefonul mobil. Dar pentru mulți copii, utilizarea acestor dispozitive este considerată cel mai important mod prin care comunică cu ceilalți. Dezactivarea lor înseamnă deseori întreruperea conexiunii cu lumea lor, ceea ce îi poate face să se simtă mai izolați, explică verywellfamily.