Dacă autorităţile estimează doar 45.000 de şomeri până în octombrie, reprezentanţii unor domenii-cheie din economie spun că sute de mii de români vor rămâne fără loc de muncă.

Criza economică îşi face tot mai simţită prezenţa în România. De la giganţii industriei până la întreprinderile mici şi mijlocii, salariaţii îşi pun tot mai des întrebarea: cât de sigur e locul meu de muncă? Numai în perioada 1 octombrie 2008-31 ianuarie 2009, aproximativ 100.000 de persoane s-au trezit fără servicii.

Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în perioada menţionată, 92.000 de români au rămas şomeri, iar anunţurile primite de agenţie în ceea ce priveşte perioada următoare arată un viitor sumbru.

Spre exemplu, dacă, în urmă cu două săptămâni, ANOFM anunţa un număr de viitori şomeri de circa 38.000 până în luna octombrie, la finele săptămânii trecute numărul a crescut la peste 43.500 de persoane.

Numai în Cluj, directorul Agenţiei, Daniel Don, avansează o cifră de trei ori mai mare decât cea de la ANOFM. „Până la 1 aprilie, vor fi peste 10.000 de clujeni care vor intra în şomaj. Clujul a fost judeţul cu cea mai mare creştere economică, iar acum este cel mai afectat”, spune Daniel Don. Sectoarele care „nasc” cei mai mulţi şomeri sunt construcţiile, auto, textile, agricultura şi chimia-petrochimia.

IMPACT

200.000 de viitori şomeri în construcţii

Sute de mii de oameni ar putea rămâne fără locuri de muncă până la sfârşitul anului, dacă activitatea din construcţii nu se va intensifica, afirmă reprezentanţi din domeniu. Iniţiativa statului de a concentra mai multe fonduri pentru infrastructura rutieră nu va rezolva problema dacă nu vor exista şi bani pentru reconversie profesională.

„O treime dintre cei 600.000 de angajaţi din domeniu ar putea fi disponibilizaţi dacă nu se vor lua măsuri rapide şi concrete pentru a ieşi din impas”, afirmă Adrian Izvoranu, directorul Alianţei Confederaţiei Patronale din România. Potrivit acestuia, cele mai afectate vor fi marile centre urbane, cum sunt Bucureştiul, Constanţa sau Timişoara. Şi agenţiile imobiliare sunt pe marginea prăpastiei - aproape 20.000 de persoane vor rămâne fără un venit, în cazul în care cumpărătorii de case vor fi la fel de puţini. (Teodora Trandafir)

PIAŢĂ BLOCATĂ

Industria auto şi a textilelor, în pericol

Circa 70.000-80.000 de angajaţi în domeniul textilelor îşi vor pierde locurile de muncă până în vară, iar până la sfârşitul anului numărul acestora va depăşi 120.000, ne-a declarat Mihai Păsculescu, prim-vicepreşedintele patronatului FEPAIUS. El spune că firmele autohtone producătoare de textile sunt lovite de criză frontal, deoarece 80% dintre ele îşi vindeau marfa în Comunitatea Europeană. Cei mai mulţi şomeri din acest domeniu vor fi în zona Moldovei şi în sudul ţării.

Iar dacă nici piaţa auto locală nu se redresează, alte 100.000 de locuri de muncă, adică aproape jumătate din numărul total din industrie , sunt în pericol de a fi desfiinţate, conform reprezentanţilor sectorului auto. În România se produc 350.000 de maşini pe an. Oamenii din domeniu spun însă că anul acesta piaţa locală va trece cu greu de pragul de 150.000 de unităţi. (Ana Bâtcă, Adrian Popa)

AGRICULTURĂ&PETROCHIMIE

Primăvara aduce disponibilizări

Printre cele mai afectate industrii din economia autohtonă par a fi, la ora actuală, cea de chimie şi petrochimie şi cea agroalimetară. „Până în vară, din industria de chimie şi petrochimie ar putea fi disponibilizaţi aproximativ 30.000-40.000 de angajaţi dacă nu se vor lua măsuri imediate de redresare a acestui sector”, ne-a declarat Ioan Niculae, preşedintele Interagro.

Totodată, reprezentanţii producătorilor din industria agroalimentară spun că o cifră asemănătoare de disponibilizări se întrevede şi la ei. „Concedieri în agricultură sunt în jurul a 400 de salariaţi până în prezent, care, teoretic, ar trebui să reînceapă la 1 martie 2009. În cazul în care nu se vor acorda subvenţiile în agricultură, probabil numărul va ajunge la peste 30.000 de salariaţi”, ne-a spus Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar. (Paul Barbu)

ÎN ŢARĂ

Locurile de muncă, un lux

CLUJ. Statisticile din teritoriu sunt cu mult mai îngrijorătoare decât cifrele centralizate la nivelul ANOFM. Economia Clujului, oraş clasat anul trecut printre primele cinci cu boom economic pe plan mondial, se prăbuşeşte vizibil, iar numărul şomerilor se dublează de la o lună la alta.

Cifrele AJOFM Cluj arată că există 12.300 de persoane care nu au loc de muncă, iar dintre acestea, doar 5.700 primesc ajutor de şomaj. Previziunile conducerii instituţiei arată că, până la 1 aprilie 2009, vor fi disponibilizaţi peste 10.000 de clujeni.

„După cum pică firmele ca şi popicele se poate spune că şomajul va ajunge la şapte la sută, şi asta în doar trei luni. Dacă băncile nu vor finanţa producţia, totul se va duce de râpă”, explică Grigore Pop, liderul Cartelului Alfa Cluj.

TIMIŞ. Şi în Timiş - judeţ în care, numai cu câteva luni în urmă, angajatorii se plângeau de lipsa forţei de muncă -, numărul şo merilor înregistraţi a ajuns la 6.267, dintre care 3.662 beneficiază de indemnizaţii. Comparativ cu finele lunii octombrie, când se înregistrau 4.601 şomeri, din care 2.204 în plată, numărul disponibilizaţilor a crescut cu circa 25 de procente.

„Acum avem o rată a şomajului de 1,83% şi estimăm că vom încheia primul trimestru cu o rată de 2,3 şi 2,5%”, a declarat Ştefan Erdely, şeful AJOFM Timiş. Ştefan Gogoşeanu, liderul Cartel Alfa Timiş, crede însă că rata şomajului se va apropia de 3 procente la finele primului trimestru.

„O evaluare corectă nu putem face, însă din semnalele pe care le primim este cert că în aprilie-mai vom avea peste 2,5% rata şo majului, asta însemnând peste 8.500 de oameni fără loc de muncă”, a punctat Gogoşeanu.

Un oraş întreg „trecut” în şomaj

SIBIU. În municipiul Sibiu situaţia este la fel de îngrijorătoare. De la începutul anului, nu mărul şomerilor a ajuns la aproape 10.300. „De pe piaţa muncii s-au desfăcut mai multe contracte individuale de muncă decât po pulaţia în vârstă de muncă a Cisnădiei (al treilea ca mărime din judeţ - n.r.)”, a declarat Francisc Torok, inspector-şef la ITM Sibiu. În fiecare zi, între 200 şi 250 de sibieni îşi pierd locul de muncă.

De la începutul anului, 10.297 de sibieni au rămas şomeri. Cifra ar putea urca la 50.000 de şomeri, respectiv echivalentul populaţiei municipiului Mediaş. „Dacă la mijlocul lunii martie nu putem semnala o oprire a acestei tendinţe, atunci cuvântul potrivit va fi jale”, a avertizat Torok.

Pentru a putea gestiona această situaţie, ITM Sibiu şi Blocul Naţional Sindical intenţionează să înfiinţeze un centru de criză pentru consilierea şomerilor. (Georgeta Petrovici, Bogdan Brylyski) BRAŞOV. Rata şomajului în judeţul Braşov a crescut, în prima lună din 2009, cu 0,43 puncte procentuale, ajungând astfel la 4,76%. Concret, în ianuarie au intrat în evidenţa AJOFM Braşov 2.199 persoane şi au ieşit din scripte 951. Numărul total al persoanelor înregistrate la AJOFM Braşov a ajuns la 11.903, dintre care 5.677 femei, faţă de 10.655, câte erau în ultima lună a anului trecut. 74,04% dintre şomeri nu au studii medii.

Din totalul persoanelor aflate în evidenţa agenţiei, 4.529 persoane beneficiază de indemnizaţie de şomaj, 1.667 sunt beneficiare de venit de completare (disponibilizaţi), iar 4.372 persoane sunt beneficiare de venit minim garantat. Restul de 1.335 de persoane nu au niciun venit. Pentru această lună, la AJOFM Braşov au fost transmise notificări privind disponibilizarea a 1.741 persoane, de la 14 agenţi economici. Iar în martie vor fi concediate 788 de persoane. (Ovidiu Eftimie) IAŞI. Potrivit datelor statistice înregistrate la nivel de judeţ, în următoarele trei luni, un număr de 690 de angajaţi vor fi disponibilizaţi. „În urma concedierilor făcute, rata somajului a crescut de la 5,42 la sută în luna decembrie a anului trecut, la 5,74 la sută în prima lună a anului 2009”, a precizat Elena Toarbă, purtător de cuvânt la AJOFM Iaşi. Pe fondul crizei, combinatele de utilaj greu din Iaşi au decis să facă reduceri de personal, respectiv 250 din cei 1.590 de angajaţi de la SC Fortus SA, în timp ce pe lista plecărilor voluntare de la combinatului siderurgic Arcelor Mittal Iaşi s-au înscris deja 120 din cei 650 de angajaţi. (Maria Craus)

PRAHOVA. Ultima statistică a AJOFM Prahova indică aproape 15.000 de şomeri aflaţi în plată în judeţ, lor urmând să li se adauge alte 3.500 de persoane până la finele lunii aprilie. „Cifrele sunt alarmante, în condiţiile în care, tot anul trecut, 19 firme au disponibilizat 1.066 salariaţi. Acum, în mai puţin de o lună, 12 societăţi au anunţat trimiterea în şomaj a 1.406 angajaţi, o pondere importantă având-o sectorul petrolier”, a declarat Dragoş Pârvan, purtător de cuvânt al instituţiei. (Marius Nica)

HUNEDOARA. Rata şomajului în judeţul Hunedoara a crescut cu peste 2 la sută în doar două luni, iar peste alte două luni aproape că se va dubla. Dacă pe 30 noiembrie acest indicator era de 5,13 la sută, la ora actuală el se situează la 7,3 procente.

„Noi sperăm ca din disponibilizările colective anunţate până acum să nu se pună în aplicare o parte. Mai sperăm ca fenomenul şomajului să fie diminuat de reluarea activităţilor în domeniul construcţiilor. Avem însă semnale că-n alte domenii vor avea loc concedieri colective. De exemplu, LisaDraxlmaier Hunedoara ne-a anunţat că intenţionează să concedieze 400 de oameni. Sunt anunţate concedieri şi din domeniul comerţului şi serviciilor. Cred că, la finele lunii aprilie, vom avea o rată a şomajului de 8,5-9 la sută”, spune directorul executiv al AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan. În total, conform intenţiilor anunţate în scris la AJOFM de către angajatorii hunedoreni, până în luna aprilie, 2.500 de muncitori din judeţ vor rămâne pe drumuri.

„Nu pot fi însă optimist în ce priveşte situaţia de ansamblu. Gândiţi-vă că în estimarea AJOFM nu este inclusă reducerea de personal plănuită în administraţie. Apoi, de la combinatul din Hunedoara vor fi plecări voluntare, măsură care nu intră în statisticile de concedieri. Ca o slabă consolare, sunt convins că actuala criză economică, pentru judeţul Hunedoara, nu va fi la fel de gravă ca situaţia dintre 1998 şi 2003, când am avut aici o rată reală a şomajului de 40 la sută, după disponibilizările masive din minerit şi siderurgie”, spune Vasile Bujor, secretarul filialei Cartel Alfa Hunedoara, care are în componenţă 69 de sindicate ce reprezintă peste 26.000 de salariaţi. (Ciprian Iancu) MARAMUREŞ. Conform directorului executiv adjunct al AJOFM Maramureş, Aurelia Bontea, în primele trei luni ale anului, peste 600 de maramureşeni şi-au pierdut sau îşi vor pierde locurile de muncă. Rata şomajului în ianuarie va fi de circa 3,8% şi va creşte până la 3,9% în februarie, respectiv 4% în luna martie. Pentru luna martie sunt anunţate alte 430 de concedieri, în special din cadrul foştilor mari coloşi industriali, Cuprom şi Remin. (Alexandru Ruja) MUREŞ. În judeţul Mureş, numărul total de şomeri este de 12.094, respectiv o rată a şomajului de 4,85%. Potrivit AJOFM Mureş, 789 de persoane vor fi disponibilizate în judeţ în perioada februarie-martie.

15 agenţi economici au anunţat că fac concedieri, din domenii precum fabricarea mobilei, articole de îmbrăcăminte, industrie chimică, prelucrarea lemnului, extracţia petrolului, comerţ şi piaţa imobiliară. (Cora Muntean)

ARAD. „Pe 23 februarie, au fost notificate către AJOFM Arad un număr de 1.751 de disponibilizări care sunt prognozate pentru perioada februarie-mai”, a declarat Mihaela Jude, purtătorul de cuvânt al AJOFM Arad. Cele mai multe disponibilizări, 677, sunt din industria auto, respectiv fabricile care produc subansamble pentru maşini. (Alex Negru)

ARGEŞ. Conducerea AJOMF ARGEŞ a anunţat că, în perioada februarie-aprilie 2009, numărul de persoane disponibilizate va fi de 2.220.

„Avem foarte multe persoane disponibilizate în această perioadă, dar cu toate acestea, fără a subestima efectele crizei, suntem optimişti. Principalul angajator din Argeş, Uzina Dacia, cu sprijinul guvernului, a reuşit să relanseze producţia de maşini şi, în acest an, nu va concedia nicio persoană, cu excepţia celor cu contracte pe perioadă determinată. Dacă Dacia va produce, în următoarele luni îşi vor reveni şi furnizorii ei. Probleme vor fi pe piaţa construcţiilor, deoarece comenzile firmelor de profil nu mai sunt atât de mari ca anul trecut”, a declarat Mihai Oprescu, directorul AJOFM Argeş. (Dan Badea) OPTIMISTUL DE LA BRAD

Sosia lui Băsescu râde de criză

„Ce criză dom’le! Eu am de lucru de nu mă văd. E drept, şiacuma ne e greu cu banii. Câteodată o-ntreb pe soţie: «Avem carne?», şi dacă-mi spune că nu, îi zic să reducă la jumătate din ce nu este şi gata”. Aşa îşi expune optimismul Gheorghe Robciuc - „Băsescu de la Brad” -, românul care seamănă cu şeful statului.

Robciuc lucrează ca electrician de întreţinere la o fabrică de componente auto de lângă Brad. Şefii de la „fabrica de volane”, cum i se zice popular, au anunţat intenţia de a-i trimite în şomaj pe 324 dintre cei 1.125 de angajaţi. Robciuc n-a primit vreun semn că ar urma să fie concediat, dar ştie că va găsi el o soluţie dacă lucrurile vor merge prost. „Dacă oi găsi ceva de lucru cu şurubelniţa şi patentul, bine. Dacă nu, oi lucra orice. Nu mi-a fost niciodată ruşine să muncesc”, spune bărbatul.

Ana Robciuc, soţia lui Gheorghe (cea pe care o necăjeşte de ani buni strigând-o doar „Maria”, ca pe soţia preşedintelui), are şi ea o situaţie incertă la fabrică. Încă nu a primit vreo veste clară în acest sens, dar, chiar dacă se va întâmpla asta, tot optimistă va rămâne şi ea: „Nu ne plângem şi nu ne văităm. Vine primăvara, apar urzicile, găinile încep să facă ouă, iar grădina aşteaptă să fie săpată”, spune femeia.

„N-am teamă că voi suferi de foame”

La fel ca localnicii din toată zona Bradului, familia Robciuc din Crişcior (comună situată la doar 5 kilometri de Brad) a mai trecut printr-o criză în perioada 1998-2002, după ce capul familiei a fost disponibilizat de la Uzina de Utilaj Minier şi Reparaţii, unde lucra de aproape 20 de ani.

Până să apară „fabrica de volane” s-a descurcat cu bănuţii câştigaţi din repararea televizoarelor şi aparatelor radio. Aşa a ajuns să fie cel mai cunoscut personaj din Ţara Zarandului, având de lucru în mai toate satele din preajmă. Acum însă, la 52 de ani, nu mai vede bine, iar televizoarele noi sunt ele mai simple, însă au circuitele mult mai înghesuite pe plăci. Dar Robciuc nu-şi pierde încrederea, ştie că va găsi el „ceva”. „Câtă vreme sunt în putere n-am teamă că voi suferi de foame”, spune el.

Harta şomajului:

CITIŢI ŞI:

Criza globală s-a întâlnit cu domnul Florea la Mioveni

• Scrie-ne pe adresa romaniincriza@evz.ro despre cum te afectează pe tine criza. Povestea ta poate deveni subiect al campaniei EVZ.