Strategii cu nemiluita şi priorităţi schimbate de fiecare guvern. Asta s-a întâmplat în ultimii zece ani, timp în care se puteau construi 700 de km de autostradă. Aşa rămânem cu cei 321 km.

La capitolul construcţiei de autostrăzi pe hârtie, România conduce detaşat. În ultimii 20 de ani se puteau construi nu mai puţin de 1.500 de km de autostradă, susţin specialiştii din domeniu chestionaţi de EVZ. Asta însă doar în condiţia în care planurile nu sar fi schimbat la fiecare modificare de guvern sau chiar mai des.

Întârzieri şi pe hârtie

De exemplu, în anul 1999, prin OG 16, s-a stabilit Programul prioritar de construcţie a autostrăzilor din România, în care erau incluse cinci proiecte mari, numărul total de kilometri fiind de 1.194. Actul normativ a fost emis în perioada în care la conducerea Ministerului Transporturilor se afla actualul preşedinte al României, Traian Băsescu.

Mai mulţi reprezentanţi ai firmelor de construcţii de drumuri ne-au spus că mai mult de jumătate se puteau construi până în prezent dacă exista voinţă politică.

"Ştiţi şi dumneavoastră cum a fost în ultimii 10 ani. S-au semnat contracte păguboase, s-au alocat fonduri importante pe studii şi consultanţi, au venit alţii la putere şi au schimbat priorităţile şi tot aşa", explică unul dintre constructorii de drumuri.

Nu mai puţin de trei ani au fost necesari pentru ca OG 16/1999 să treacă de parlamentari şi să devină lege. Abia la începutul anului 2002, parlamentul a aprobat OG 16, după ce au modificat "priorităţile", astfel că pe listă au mai fost introduse câteva proiecte, iar numărul total de kilometri a crescut la 1.481.

Hoţii strigă hoţii

Lucrările la Autostrada Soarelui au inceput încă din regimul comunist, când a fost finalizat tronsonul Feteşti-Cer navodă. După 1990 a început construcţia la primul tronson Bucureşti-Fundulea, dar lucrările au fost blocate şi ulterior reluate după anul 2000, în mandatul lui Miron Mitrea.

Ministrul Radu Berceanu le-a "amintit" în luna iunie parlamentarilor, atunci când dezbăteau moţiunea pe transporturi, cum au fost de fapt lucrurile.

"Vă aduc aminte că în ’92, primul tronson Bucureşti- Fundulea a fost început de domnul Băsescu. Nu s-a făcut nimic între ’92 şi ’96. Domnul Văcăroiu, vă aduc aminte, iarăşi, că avea o inflaţie de 300% pe vremea aia şi cred că nu prea îi ardea de finanţat autostrăzi. Iar, în ’97, domnul Băsescu a făcut toate demersurile pentru ca să se obţină pe acest tronson finanţare de la BEI (Banca Europeană pentru Investiţii - n.r.), s-a orgnizat şi licitaţia, care a fost finalizată de domnul Mitrea la începutul lui 2001 şi s-au început lucrările", a spus Berceanu în faţa parlamentarilor.

Astfel s-a ajuns ca în perioada 2000-2004 să fie daţi în folosinţă aproape 100 de kilometri de autostradă.

Tot în guvernul Năstase s-au semnat mai multe contracte şi de finanţare, şi de construcţie, cel mai cunoscut fiind cel cu americanii de la Bechtel, de la Braşov la Borş, din care abia anul trecut au fost construiţi 42 de km.

"În prezent, sunt în construcţie în total 225 de km de autostradă, pentru 415 km lucrările au fost contractate, segmente de 162 de km sunt în proces de contractare, iar 327 de km reprezintă proiecte în pregătire", spunea Miron Mitrea în al treilea an de ministru, atunci când îşi prezenta bilanţul şi când a "decretat" anul 2003 ca fiind "anul transparenţei şi al construcţiei de autostrăzi".

Odată ce Alianţa D.A. a preluat puterea, contractul a fost renegociat de mai multe ori, iar "prioritatea zero" a devenit coridorul IV, de la Arad la Piteşti.Pe acest coridor lucrările efective au început abia după doi-trei ani de tatonări, iar în prezent multe termene sunt depăşite.

Corijenţi în UE

• În România, transportul rutier constituie principalul mod de transport. Lungimea totală a reţelei de drumuri publice din România este de 81.693 km.
• Densitatea globală a drumurilor publice este de 33,5 km/100 km², de trei ori mai mică decât media UE 25.
• Reţeaua de autostrăzi este de 321 km şi cuprinde tronsoanele: Bucureşti - Piteşti, Bucureşti - Cernavodă şi Câmpia Turzii - Gilău.
• Densitatea reţelei de autostrăzi e de 1/1.000 km², cu mult mai scăzută decât cea din UE 25, atât din punct de vedere al densităţii pe 1.000 km², cât şi pe locuitor. Nu există nici legătură directă cu reţeaua de autostrăzi din actualele state membre UE.

"În acest an, am avut vreo două întâlniri la minister cu cei de la Bechtel şi trei la guvern, în care le-am transmis că anul acesta prioritatea e finanţarea părţii româneşti pentru proiectele cu finanţare europeană. Drept urmare, nu putem să lucrăm pe autostrada Bechtel." RADU BERCEANU, ministrul transporturilor, mesaj transmis parlamentarilor în luna iunie