În consecință, ca urmare a creșterii deficitelor bugetare necesarul brut de finanțare a crescut cu cca 13 mld. lei în  anul 2016 si 15 mld. lei in anul 2017, iar datoria ce se va contracta în acești ani cu scadente pe termen scurt și mediu  se va reflecta în anii următori perioadei analizate în refinanțarea datoriei publice și deci în necesarul brut de finanțare, a mai declarat acesta.

Nanu a detaliat pentru EVZ care sunt parametri pe care statul îi ia în calcul când efectuează înprumuturi și de ce a ales să se împrumute mai degrabă mai scump în lei, deși avea acces și la credite ieftine, în euro.


EVZ: În funcție de ce parametri decide Trezoreria ca un randament oferit la o licitație de titluri de stat este unul rezonabil și suportabil pentru datoria publică?

Ștefan Nanu: În analiza ofertelor primite din partea dealerilor primari la licitațiile de titluri de stat în vederea luării deciziei asupra randamentului de adjudecare, MFP ia în considerare o multitudine de factori endogeni și exogeni, funcție de strategia și obiectivele politicii de finanțare pentru anul respectiv și de contextul macroeconomic. De asemenea, evoluția randamentelor pe piața internă nu poate fi disociată de evoluțiile în plan extern, prin prisma condițiilor existente la momentul respectiv pe piețele financiare, efectele politicilor monetare ale băncilor centrale atât la nivel european cât și al SUA, interesul investitorilor pentru anumite categorii de instrumente și maturități, tendințele înregistrate în țări comparabile sau în spațiul țărilor emergente, din care face parte și România.
Evoluția randamentelor este monitorizată în mod permanent de către Departamentul de Trezorerie, prin analize legate de dinamica evoluției randamentelor, scenarii de finanțare în condiții de stres, atât din perspectiva înrăutățirii condițiilor de finanțare, cât și a indicatorilor macroeconomici.
Astfel, nivelul randamentelor acceptate in cadrul licitațiilor este raportat atât la dinamica pieței secundare, la dimensiunea cererii, dar si la tipul instrumentului (benchmark sau certificat de trezorerie).
Randamentele titlurilor de stat s-au îmbunătățit în mod constant în ultimii ani, ajungând la minime istorice, dar au existat momente  de „risk off” când pentru asigurarea finanțării au fost acceptate costuri mai mari, în concordanță cu evoluțiile pieței de la momentul respectiv. Totodată, pentru a putea face față unor perioade de volatilitate din piață a fost constituit un buffer de lichiditate care acoperă aproximativ 4 luni de finanțare brută, astfel încât sa existe flexibilitatea de a reduce oferta de titluri de stat in perioade  in care se manifesta presiuni temporare asupra costurilor de finanțare.

EVZ: În ultimele două luni au existat licitații, pe 137, respectiv 108 luni, pentru care statul a oferit randamente de peste 3%, chiar aproape de 4%, în cazul uneia? De ce a optat Trezoreria pentru un împrumut pe piața locală, în aceste cazuri, în condițiile în care există perspectiva aderării la euro, iar randamentele solicitate pe piața europeană puteau fi mai mici?

Ștefan Nanu: Deși în prezent finanțarea în euro pe piețele externe se poate realiza la dobânzi mai reduse pe maturități comparabile, conform Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu, Ministerul Finanțelor Publice are în vedere favorizarea unei finanțări nete în monedă națională care să faciliteze dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat și să sprijine diminuarea expunerii la riscul valutar.
Astfel pentru anul 2016, s-a estimat ca necesarul de finanțare al deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice să fie acoperit preponderent de pe piața internă, iar diferența să fie atrasă de pe piețele externe prin emisiuni de euroobligațiuni.
Așa cum am explicat și la întrebarea nr. 1, decizia de finanțare are în vedere mai mulți factori. În cadrul obiectivului de dezvoltare a pieței interne a titlurilor de stat, în construirea ofertei lunare, MFP are în vedere atât cererea manifestată de mediul investițional (care a arătat în primele luni ale anului 2016 existența unei cereri importante pentru maturități medii și lungi), dar și consolidarea curbei randamentelor printr-o ofertă diversificată de maturități, extinderea duratei medii a titlurilor de stat emise pe piața internă și creșterea lichidității instrumentelor, prin redeschideri succesive până la volume de aprox. 1,5 – 2 mld. euro echivalent pe fiecare serie de titluri de stat de tip benchmark.

EVZ: Au în vedere Finanțele lansarea de noi emisiuni de titluri pentru populație?

Ștefan Nanu: Procesul de diversificare a bazei investiționale este important și a fost unul dintre motivele care a stat la baza reluării emisiunilor dedicate populației (vezi emisiunea de anul trecut). Totuși, în procesul de finanțare MFP are în vedere atingerea obiectivelor strategice care privesc minimizarea costurilor pe termen lung și limitarea riscurilor. MFP sprijină continuarea programului FIDELIS, atât în scopul oferirii unui produs diferit de economisire populației, cât și în scopul diversificării bazei investiționale către un tip de investitor cu comportament diferit față de investitorii instituționali. În prezent însă în cadrul emisiunilor pe piața interbancară statul a ajuns să se împrumute la minime istorice (de ex. pt maturitatea de 2 ani randamentele se situează în prezent la 1,56% față de 1,95% la momentul emisiunii Fidelis), atractivitatea randamentelor fiind diminuată  pentru segmentul de retail. Acest fapt a fost reflectat și de nivelul cererii limitate pentru emisiunea de titluri de stat de anul trecut dedicată populației. Din experiența emisiunii din 2015, comportamentul investițional al populației are în vedere în primul rând dobânzile/randamentele absolute, și mai puțin alte beneficii pe care un astfel de instrument le oferă investitorului comparativ cu depozitele bancare, cum ar fi conservarea dobânzii acumulate în cazul în care deținătorul dorește vânzarea titlurilor din portofoliu înainte de scadența acestora, precum și caracterul neimpozabil sau diversificarea riscurilor aferente portofoliului propriu de investiții.
Având în vedere faptul că depozitele bancare sunt garantate în limita sumei de 100.000 euro, populația alege practic instrumentul care-i oferă cel mai bun randament. Statul nu dorește crearea oportunităților de arbitraj între piețe (piața bancară și piața titlurilor de stat pentru populație) prin oferirea de randamente diferite sau mai bine spus plata unei prime semnificative pentru emisiunile pentru populație care să crească atractivitatea acestor instrumente în rândul populației titlurilor de stat, pentru că s-ar crea distorsiuni. Mai mult, mergând în aria aspectelor mai tehnice, fragmentarea pieței titlurilor de stat prin emisiuni dedicate populației poate sa afecteze lichiditatea titlurilor de stat cu impact asupra costurilor viitoare de împrumut ale statului roman.
În consecință, decizia de lansare a unei noi emisiuni destinate populației depinde de cererea și interesul pe care populația îl manifestă pentru acest instrument. În plus continuarea acestui program, face parte din eforturile noastre pentru creșterea gradului de educare financiară a populației și familiarizarea cu alte instrumente de investiții în afara depozitelor bancare. Aceste instrumente asigură însă doar marginal (nesemnificativ) necesitățile de finanțare la nivel guvernamental.

EVZ: Cu cât a crescut nevoia de finanțare pentru 2016 după implementarea noului Cod fiscal? Dacă vor fi implementate și celelalte măsuri prevăzute pentru 2017, cu cât va crește necesarul de finanțare anul viitor?

Ștefan Nanu: Urmare a implementării noului Cod fiscal, deficitul bugetului general consolidat a crescut pentru anii 2016 si 2017 de la 1,1% din PIB și respectiv 0,9% din PIB conform Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2015-2017 la 2,8% din PIB pentru anii 2016 si 2017 potrivit Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2016-2018. În consecință, ca urmare a creșterii deficitelor bugetare necesarul brut de finanțare a crescut cu cca 13 mld. lei în  anul 2016 si 15 mld. lei in anul 2017, iar datoria ce se va contracta în acești ani cu scadente pe termen scurt și mediu  se va reflecta în anii următori perioadei analizate în refinanțarea datoriei publice și deci în necesarul brut de finanțare.