Cei care au carte de muncă şi drepturi de autor, dar şi studenţii care au colaborări ori cei care trăiesc din chirii sunt obligaţi să cotizeze la sănătate.
Noile reguli privind contribuţiile pentru persoanele care obţin venituri din activităţi independente sunt extrem de neclare în ceea ce priveşte datoriile la fondul de asigurări de sănătate. Acum o săptămână se ştia că achită contribuţia la sănătate doar cei care au venit exclusiv din drepturile de autor.
Oficialii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spun acum că, de fapt, o persoană care are carte de muncă şi drepturi de autor trebuie să achite contribuţiile de două ori, pentru primele lunar, pentru drepturi anual.
Noua lege prevede însă că plata se face lunar. Pe de altă parte, ies la iveală multe situaţii în care legea prevedea de ani buni achitarea de contribuţii la sănătate însă mulţi nu au ştiut şi s-au trezit că li se cere să plătească retroactiv pentru ultimii cinci ani.
Mai nou, casele de asigurări primesc de la ANAF listele cu cei care au avut venituri, trimit acasă somaţii de plată şi la nevoie pot începe exectuarea silită.
Cine trebuie să plătească
Potrivit Legii 95 din 2006 orice persoană fizică care nu este salariată dar obţine venituri impozabile trebuie să plătească contribuţie la fondul de sănătate. "Se includ aici drepturile de autor, convenţiile civile, dobânzi, chirii, dacă sunt unica sursă de venit. Studenţii au dreptul la servicii medicale gratuite numai dacă nu realizează venituri din muncă. Din momentul în care încep să muncească, trebuie să plătească şi la fondul de sănătate", explică reprezentanţii caselor de asigurări.
Scutiţi doar cei care au ocazional venituri
În cazul Ordonanţei 58/2010 care reglementează veniturile obţinute din activităţi independente, o persoană care are carte de muncă şi drepturi de autor nu va fi scutită de contribuţie la fond. Sunt scutiţi doar cei care au venituri din drepturi de autor ocazional.
"Banii pot fi însă plătiţi anual", afirmă Dorin Ionescu, director în cadrul CNAS. Pentru venituri obţinute în acest an, plata se poate face până la 25 ianuarie 2011 la drepturile de autor.
Reprezentanţii societăţii civile îl contrazic. "Potrivit noii ordonanţe, plata la sănătate trebuie făcută tot lunar, nu anual cum spune legea veche. În plus, ordonanţa «uită» să calculeze perioada de contribuţie: dacă pentru un scenariu iau 10.000 de lei pentru ce perioadă se consideră că am plătit la pensie? Noua ordonanţă trebuie aborgată şi făcută alta", crede Laura Ştefan, coordonatorul anti-corupţie al Societăţii Academice Române.
Calcule diferite pentru penalităţi începând cu iulie
Ceea ce e destul de clar e ce riscă cei care nu plătesc. Dacă în ultimii cinci ani aţi avut venituri impozabile şi le-aţi declarat la Fisc fără a plăti şi la sănătate riscaţi sechestru pe bunuri şi conturi. În plus, la sumele datorate se adaugă penalităţi de întârziere care se calculează diferit din iulie 2010.
"Contribuţia lunară se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%, care se aplică asupra veniturilor impozabile realizate. Persoanele care nu au calitatea de salariat sunt obligate să comunice direct casei de asigurări alese veniturile relizate, pentru stabilirea şi achitarea contribuţiei", detaliează Cristina Călinoiu, purtător de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.
Până la 1 iulie, majorările de întârziere au fost de 0,1% pentru fiecare zi. După 1 iulie, calculele se fac altfel: pentru fiecare zi de întârziere se plăteşte o dobândă de 0,05%. În plus, după 30 de zile de întârziere se adaugă penalitaţi: între 30-60 de zile - 5% din suma datorată, iar peste 60 de zile - 15% din suma datorată.
LEGISLAŢIE
Care sunt categoriile scutite de contribuţia la sănătate
Studenţii care muncesc sau persoanele cu handicap care au un loc de muncă trebuie şi ei să achite contribuţii la fondul de sănătate. Potrivit Legii 95/2006, următoarele categorii beneficiază de asigurare, fără a plăti contribuţia:
- toţi copiii până la 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, studenţii, dacă nu realizează venituri din muncă;
- tinerii până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului şi nu realizează venituri, soţul, soţia şi părinţii fără venituri, aflaţi în întreţinerea unui asigurat;
- persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin legi speciale dacă nu realizează alte venituri;
- persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie, cu excepţia celor obţinute în baza OUG 102/1999 privind protecţia persoanelor cu handicap;
- bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate, până la vindecare, dacă nu realizează venituri;
- femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de bază minim brut.