Un studiu britanic, publicat săptămâna aceasta, le-a permis specialiștilor să înțeleagă mai bine diversitatea afecțiunilor cerebrale pe care noul coronavirus le poate cauza.
O femeie în vârstă de 55 de ani părăsise spitalul, după ce a fost tratată pentru simptome de Covid-19 precum febra persistentă, tuse și probleme respiratorii.
A doua zi însă femeia a început să aibă halucinații: vedea maimuțe și lei în propria casă. Apoi, avea senzația că este persecutată și s-a simțit obligată să-și dea jos și să-și îmbrace la loc haina de mai multe ori la rând.
Femeia este unul dintre cei 43 de pacienți cu complicații neurologice severe de la Covid-19 care au fost studiați de cercetătorii britanici.
Concluziile lor, publicate în revista științifică Brain, consolidează convingerea lumii științifice că virusul SARS-CoV-2 nu atacă doar tractul respirator. Și că acest virus poate provoca leziuni severe, în special creierului.
„A trebuit să așteptăm ca virusul să migreze din China și să vină în Europa pentru ca oamenii de știință din Italia să înceapă să ne alerteze asupra efectelor sale neurologice”, își amintește Pierre-Marie Lledo, directorul departamentului de neuroștiințe al Institutui Pasteur, care conduce grupul de lucru pentru a studia consecințele coronavirusului asupra creierului uman.
Pierderea simultană a gustului și a mirosului au fost printre primele indicii ale acestui aspect puțin cunoscut al pandemiei.
„Acest studiu face posibilă observarea mai clară cu privire la categoriilor de leziuni neurologice pe care le poate provoca SARS-CoV-2”, precizează Pierre-Marie Lledo. Și sunt multe.
Cercetătorii britanici au constatat diferite tipuri de encefalite, ADEM (o boală inflamatorie acută a sistemului nervos central care afectează în general copiii), cazuri de sindromuri Guillain Barré (o afecțiune care atacă sistemul nervos și duce la paralizie) sau chiar accidente vasculare cerebrale (AVC).
Aceste complicații, care par să afecteze doar o mică minoritate de persoane infectate, pot apărea până la 6 zile înainte și 14 zile după debutul simptomelor mai clasice ale Covid-19.
Aceste constatări sugerează că SARS-CoV-2 are „o tendință la neurotropism, adică are un apetit pentru neuroni”, notează cercetătorul de la Institutul Pasteur.
Cel mai cunoscut dintre virusurile neurotrope este cel al rabiei (turbarea), care atacă aproape exclusiv sistemul neuronal.
Cu toate acestea, coronavirusul actual rămâne înainte de toate un virus respirator.
Dar una nu o împiedică pe cealaltă. „Știm că receptorul care permite lui SARS-CoV-2 să intre în celule este prezent în tractul respirator, dar este prezent și pe celulele altor organe, cum ar fi creierul sau ficatul”, explică Nicolas Locker, profesor de virologie la Universitatea din Surrey.
Istoria lungă a virușilor dovedește, de asemenea, că acești agenți patogeni nu sunt exclusivi în ținta lor. Astfel, gripa spaniolă din 1918 a lăsat pacienți care ulterior au dezvoltat complicații la nivelul creierului. S-a demonstrat că virusul Zika, care trece prin sânge, provoacă leziuni ale creierului, cum ar fi microcefaliile.
Chiar și în timpul epidemiilor anterioare de coronavirus - cele ale SARS în 2002 și Mers în 2012 - „au existat semne care indică efecte asupra creierului, dar nu sunt suficiente elemente pentru a stabili un tablou neurologic clinic”, subliniază Pierre-Marie Lledo.
„Este destul de comun ca un virus să poată migra și, prin urmare, nu este surprinzător faptul că SARS-CoV-2 provoacă leziuni secundare creierului”, rezumă Nicolas Locker.
Ceea ce părea mai surprinzător pentru cercetătorii britanici este faptul că, pentru unii dintre pacienții internați, „simptomele pulmonare erau relativ slabe, în timp ce simptomele neurologice erau severe”, remarcă Pierre-Marie Lledo.
Acesta este în special cazul unei femei în vârstă de 60 de ani, care suferă deja de doi ani de un declin al capacităților cerebrale, care a fost internată la spital după episoade de halucinații, tulburări de vedere și de vorbire. În cazul său, pagubele produse de virus asupra creierului sunt mai mari decât cele asupra tractului respirator.
Cu toate acestea, acest studiu nu duce la concluzia că persoanele care sunt asimptomatice sau au doar simptome ușoare riscă să dezvolte complicații neurologice grave.
„Cercetătorii au urmărit în mod special ce se întâmplă la pacienții care erau deja foarte bolnavi”, a spus Nicolas Locker. Mai ales, există prea puține cazuri luate în considerare în acest studiu pentru a permite generalizări.
Pe de altă parte, faptul că unii dintre acești pacienți au dezvoltat complicații neurologice până la două săptămâni de la apariția simptomelor Covid-19 „sugerează că va fi necesară adaptarea monitorizării pacienților după externarea lor, pentru o mai bună luare în considerare a acestui risc”, a spus virologul de la Universitatea din Surrey.
Studiul cheamă de asemenea la aprofundarea efectelor virusului SARS-CoV-2 asupra creierului, potrivit celor doi specialiști.
Pentru Nicolas Locker, ar fi necesar în special, să se stabilească „dacă simptomele Covid-19 vor fi mai importante pentru persoanele care sunt susceptibile să dezvolte boli neurodegenerative”.
Altă temere ridicată de acest studiu este că „SARS-CoV-2 ar putea avea consecințe neurologice cronice”, subliniază Pierre-Marie Lledo.
Cercetătorul de la Institut Pasteur amintește că „dintr-un motiv care încă ne scapă, oamenii par să aibă versiuni recurente ale anumitor simptome ale Covid-19”.
Unul dintre principalele riscuri, studiat în prezent la nivel european, este că noul coronavirus poate declanșa sindromuri de oboseală cronică.