Cercetătorii britanici au constatat diferite tipuri de encefalite, ADEM (o boală inflamatorie acută a sistemului nervos central care afectează în general copiii), cazuri de sindromuri Guillain Barré (o afecțiune care atacă sistemul nervos și duce la paralizie) sau chiar accidente vasculare cerebrale (AVC).
Aceste complicații, care par să afecteze doar o mică minoritate de persoane infectate, pot apărea până la 6 zile înainte și 14 zile după debutul simptomelor mai clasice ale Covid-19.
Aceste constatări sugerează că SARS-CoV-2 are „o tendință la neurotropism, adică are un apetit pentru neuroni”, notează cercetătorul de la Institutul Pasteur.
Cel mai cunoscut dintre virusurile neurotrope este cel al rabiei (turbarea), care atacă aproape exclusiv sistemul neuronal.
Cu toate acestea, coronavirusul actual rămâne înainte de toate un virus respirator.
Dar una nu o împiedică pe cealaltă. „Știm că receptorul care permite lui SARS-CoV-2 să intre în celule este prezent în tractul respirator, dar este prezent și pe celulele altor organe, cum ar fi creierul sau ficatul”, explică Nicolas Locker, profesor de virologie la Universitatea din Surrey.
Istoria lungă a virușilor dovedește, de asemenea, că acești agenți patogeni nu sunt exclusivi în ținta lor. Astfel, gripa spaniolă din 1918 a lăsat pacienți care ulterior au dezvoltat complicații la nivelul creierului. S-a demonstrat că virusul Zika, care trece prin sânge, provoacă leziuni ale creierului, cum ar fi microcefaliile.
Chiar și în timpul epidemiilor anterioare de coronavirus - cele ale SARS în 2002 și Mers în 2012 - „au existat semne care indică efecte asupra creierului, dar nu sunt suficiente elemente pentru a stabili un tablou neurologic clinic”, subliniază Pierre-Marie Lledo.
Recomandările noastre
