Ministerul Justiţiei pregăteşte un proiect de lege care ar putea obliga Finanţele să recupereze de la magistraţi prejudiciile rezultate din procesele pierdute de România la CEDO în urma unor grave erori judiciare ale judecătorilor şi procurorilor

Guvernul se consultă informal, până pe 15 februarie, cu CSM, ÎCCJ şi Parchetul General, pe marginea unui proiect care modifică răspunderea magistraţilor, după care va trimite legea în Parlament, ne-au relatat surse din coaliţia de guvernare.

EVZ a aflat că una dintre posibilele noutăţi este modificarea articolului 95 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, potrivit căruia „statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare” şi „statul se poate îndrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii”.

Guvernul ar putea să modifice sintagma “se poate îndrepta” cu sintagma “se îndreaptă”, pentru a obliga statul să facă acest lucru.

Amenzi grase la CEDO

Între 1998 şi 2016, România a plătit în urma condamnărilor la CEDO aproape 55 de milioane de euro, iar Guvernul nu a recuperat niciun leu de la judecătorul sau procurorul care a săvârşit eroarea judiciară. Finanţele s-au plâns că mai întâi CSM trebuie să constate abaterea magistratului.

„Există rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane”, arată legea 303/2004. „Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material ori procesual”, mai spun normele legale.

Prescripţie

O altă modificare luată în calcul de Guvern este legată de termenul de prescripţie al acţiunii de recuperare a prejudiciului adus prin eroarea judiciară, una dintre variante fiind ca prescripţia să curgă din momentul în care unei persoane i s-a admis plângerea legată de faptul că nu a avut un proces echitabil, şi nu de la data săvârşirii erorii judiciare de către magistrat.

CSM şi ÎCCJ s-au făcut arici

Plenul CSM a decis, la 12 ianuarie, că o lege a răspunderii magistraţilor ar fi „inoportună” şi inutilă pentru că legea prevede şi acum răspunderea disciplinară, penală şi civilă a magistraţilor. Preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, este de acord cu o lege a răspunderii magistraţilor numai dacă se propune şi o lege a răspunderii parlamentarilor şi una a răspunderii Guvernului.

Dragnea: Secţie specială de procurori

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a spus că la pachet cu răspunderea magistraţilor, Guvernul ar trebui să ia în calcul şi protejarea judecătorilor prin înfiinţarea unei secţii speciale de procurori care să ancheteze judecătorii, astfel încât judecătorilor să nu le fie frică că procurorul căruia îi respinge rechizitoriul l-ar putea ancheta pe el ulterior. „Adică cel care este în instanță să nu fie cel care mâine îl poate judeca pe judecătorul de la care așteaptă o sentință. Am vorbit cu mai mulți oameni din sistem, care nu spun că este o idee rea”, a spus Dragnea.

Situaţia la zi

Potrivit Statutului magistraţilor, procurorii şi judecătorii răspund civil, disciplinar şi penal. Judecătorii, procurorii şi magistraţii- asistenţi pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestaţi la domiciliu sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii şi procurorii mai răspund şi disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei, sancţiunile mergând până la excluderea acestora din magistratură.