Suntem foarte a – proape de un acord cu instituțiile internaționale. Decizia finală va fi luată până în 26 aprilie, cel mai târziu, la o reuniune extraordinară a miniștrilor de Finanțe din zona euro”, a spus ministrul grec de resort, Euclid Tsakalotos.

Reforme controversate

Tsakalotos a precizat că vor fi introduse în Parlament două proiecte de lege, săptămâna viitoare: reforma controversată a pensiilor și reforma impozitelor pe venit, care trebuie adoptate până la sfârșitul lunii aprilie.


FOTO: Angajații din portul Pireu au participat la un marș în centrul Atenei, de teamă că-și vor pierde locurile de muncă FOTO: AGERPRES



Același ministru anunțase, luni, suspendarea negocierilor cu Comisia Europeană, FMI, BCE și Mecanismul European de Stabilitate. „Am decis să luăm o pauză ca să putem merge toți la Washington, la reuniunea anuală a FMI”, a explicat oficialul elen, adăugând că „s-au făcut progrese majore pe câteva subiecte”.

Ministrul Energiei a anunțat că va începe, în iunie, vânzarea a 20% din compania de stat de electricitate, Admie. Sectorul electricității în Grecia este caracterizat de un monopol aproape total de stat, prin Corporația Publică pentru Energie (PPC).

Recent, negocierile au fost date peste cap de dezvăluiri ale WikiLeaks, potrivit cărora FMI voia să instrumenteze o incapacitate de plată a Greciei și era citată o conversație interceptată între oficiali ai FMI.

Acuzații la adresa FMI

Premierul de stânga Alexis Tsipras a intrat deseori în dispute cu Fondul Monetar, pe care l-a acuzat, anul trecut, de „responsabilitate criminală” pentru austeritatea Greciei și pentru recesiune și, mai recent, a declarat că FMI trage de timp și face estimări arbitrare, pentru a întârzia o nouă tranșă a împrumutului extern.

Grecia are nevoie de bani pentru a putea rambursa, în iulie, circa 3,5 miliarde în obligațiuni deținute de BCE.

Deficitul fiscal, preconizat a fi înregistrat de Grecia până în 2018, este estimat de UE la 3% şi de FMI la 4,5%, iar autoritățile elene refuză să adopte măsuri nepopulare.

Creditorii vor mai multe privatizări

Germania respinge posibilitatea ca Grecia să-și reducă obiectivul de 50 de miliarde de euro din privatizări, una dintre condiţiile principale din al treilea acord de asistenţă, de după 2010, convenit anul trecut cu creditorii săi internaţionali. În urma acestuia, grecii beneficiază de împrumuturi în valoare totală de 86 de miliarde de euro.

Până acum Atena a primit 21,4 miliarde de euro dintr-o tranşă iniţială de 26 de miliarde.

Ministrul grec al Economiei, George Stathakis, a estimat că anul acesta se vor strânge doar șase-șapte miliarde de euro din privatizări. Dar nemții insistă că memorandumul semnat anul trecut trebuie respectat.

Ruși, la căi ferate

Grecii au primit oferte inițiale din partea Italiei pentru privatizarea operatorului elen de cale ferată TRAINOSE, dar mai așteaptă și alte companii interesate. Printre cele menționate de guvern se numără căile ferate rusești (RZD) și un contractor grec GEK-Terna. Grecia ar putea încheia, până în toamnă, un acord de mai multe miliarde, concesionând o proprietate pe litoral, pe locul fostului aeroport Hellenikon. În 2014, grecii au semnat acest acord de 915 milioane de euro, cu un consorțiu condus de Lamda Development (ce cuprinde firme chineze și din Abu Dhabi). Dar mai sunt necesari pași pentru ca tranzacția să fie completă. Consorțiul vrea să transforme cele 180 de hectare într-o zonă comercială, turistică și de afaceri. Oficialii eleni așteaptă să primească, anul acesta, o primă tranșă, de 345 de milioane de euro, potrivit proiectului de buget.