Deși are deja o autostradă care trece prin sudul județului, cea care face legătura dintre Sibiu și Arad, oficialii din Alba presează Guvernul condus de Victor Ponta să finalizeze mai repede și legătura Sebeș-Turda

Județul Alba are șansa unor investiții majore în infrastructură, a căror efecte se simt deja prin deschiderea unor investiții străine.

Totuși, lucrările la autostrada A 10, Sebeș-Turda, sunt mult întârziate, procentul finalizat fiind între 6,62% pe lotul 2 și 36% pe lotul 4. Și lucrările la linia de cale ferată de mare viteză, care va lega Vama Curtici de Brașov, sunt rămase în urmă cu cel puțin un an. Totuși, companiile străine sunt optimiste și, potrivit senatorului PNL Alexandru Pereș, acesta a fost motivul pentru care compania Daimler investește la Sebeș, iar Bosch la Blaj.

Turismul montan, o iluzie

Cea mai mare problemă a județului, spun senatorii Alexandru Pereș și Teodor Atanasiu, este însă în zona montană, care acoperă 45% din suprafață.

FOTO: Teodor Atanasiu FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Ambii par să regrete eșecul investiției de la Roșia Montană. „La Roșia se poate face exploatare, dacă se îndeplinesc condițiile de mediu”, spune, prudent, Atanasiu. Pereș se plânge că Guvernul Ponta nu a vrut să lase în Alba sediul Agenției Naționale pentru Zona Montană și l-a mutat la Vatra Dornei.

În plus, explică Pereș, drumurile naționale din zona Munților Apuseni sunt într-o stare proastă, în timp ce Consiliul Județean s-a ocupat de infrastructura de interes regional. În plus, C.J. lucrează la un proiect „Domeniul schiabil Valea Sebeşului”, care să fie finanțat cu fondurile structurale alocate în exercițiul financiar 2014-2020.

Turismul a fost mereu prezentat ca „o alternativă” la exploatarea de la Roșia Montana, dar acesta nu pare să fi adus prea multe locuri de muncă sau venituri.

Deși mult lăudat, turismul în Munții Apuseni oferă doar 2,3% din locurile de muncă din județ.

Turismul în zonă funcționează la capacitate minimă. Rata medie de funcţionare a pensiunilor și hotelurilor este de numai 54%, adică aproximativ jumătate de an acestea nu funcționează.

Rata de ocupare este de 8,6%, iar numărul mediu de înnoptări pentru cei circa 19.000 de turişti, media care sosește anual în zonă, este de 2,4 – ceea ce indică un turism predonderent de tranzit sau ocazional.

Turismul oferă doar 2,3% din numărul total de locuri de muncă la nivelul județului. Cele mai multe locuri de muncă se înregistrează în sistemul bugetar – 36,5%.

FOTO: Alexandru Pereș FOTO: NICU DÎRDÎIAC

Mașini de cusut și pistoale mitralieră

A decăzut și celebra Fabrică de armament de la Cugir, bine-cunoscută în anii regimul Ceaușescu când, într- o parte producea mașini de cusut, iar în altă parte armament ușor pentru infanterie, inclusiv pistolete ”Carpați”.

În acei ani se glumea că un muncitor de la fabrică se chinuia de ani întregi să-și ansambleze o mașină de cusut din componente furate de pe banda de montaj, dar îi ieșea mereu o mitralieră.

În 1989, aici lucrau 18.000 de oameni, acum sunt circa 1.000. Un contract de export în SUA a unor arme de tir s-a întrerupt brusc, în 2014, iar uzina a rămas într-o situație extrem de dificilă.

Un caz rar: Primarul n-are dosar la DNA

Orașul Alba Iulia pare a fi un oraș cu relativ puține probleme. Caz relativ rar, primarul PNL Mircea Hava, aflat la al șaselea mandat, nu are dosar la DNA sau cel puțin nu s-a comunicat nimic public în acest sens.

În 2012, el a fost cercetat de această instituție, care a pus și sechestru asigurător pe averea sa. Procurorii anticorupție au investigat atunci subvențiile acordate Societății de Transport Public Alba Iulia. În 2013, acest sechestru a fost însă ridicat, iar primarul a fost scos de sub urmărire penală. Presa centrală a scris că Primăria Alba Iulia are un buget uriaș, de circa un milion de euro, pentru „evenimente”, din care o parte se duc sub formă de publicitate în media locală, ceea ce ar explica faptul că Hava nu este criticat.

Simbolul Marii Uniri: Crucea de 21 de metri

Singura problemă majoră pe care pare că o are orașul în acest moment este disputa legată de Monumentul Marii Uniri. Pentru a marca centenarul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, Alba Iulia ar fi vrut să inaugureze un monument uriaș, plasat în apropierea Catedralei Reîntregirii Neamului.

Monumentul ar fi fost o sculptură în piatră de Vrața, înaltă de aproximativ 21 m, operă a artistului Mihai Buculei. În martie, Senatul a aprobat o lege care prevedea finanțarea acestei sculpturi cu suma de 15.388.000 lei, deși nu exista un proiect avizat de Ministerul Culturii.

Între timp, proiectul de lege a fost blocat în Camera Deputaților, iar senatorul liberal Alexandru Pereș a apreciat că nu mai este timp ca monumentul să fie ridicat până la 1 decembrie 2018. Cea mai controversată problemă pare a fi că monumentul lui Buculei urma să simbolizeze o cruce, a explicat Pereș.