Proiectul de lege privind înfiinţarea Fondul Suveran de Devoltare şi Investiţii a trecut ieri de Senat, după ce a fost blocat în Parlament din cauză că Bruxelles-ul s-a prins că este vorba de o „şmecherie” pusă la cale pentru a menţine artificial deficitul bugetar la trei la sută. Actuala formă a FSDI nu respectă nici „Principiile de la Santiago” ale FMI pentru transparenţă, independenţă, contabilitate publică, principii care exclud posibilitatea de investiţii în obiective sociale.

Plenul Senatului a adoptat ieri, cu unele amendamente, propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. Însă, liderul grupului PSD, Şerban Nicolae, a afirmat că propunerea va suporta îmbunătăţiri la Camera Deputaţilor, care este for decizional, votarea actului normativ fiind făcută pe picior în Senat, deoarece pe 18 aprilie era termenul de adoptare tacită.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a explicat marţi, după adoptarea unui raport de admitere de către Comisia economică şi Comisia pentru buget-finanţe, că amendamentele vizează în special subiecte discutate cu cei de la Eurostat: modul în care statul îşi desemnează reprezentanţii în Consiliul de supraveghere şi faptul că fondul trebuie să fie cel care să decidă vizavi de vânzarea unui pachet de acţiuni la companii care sunt parte a sa şi nu statul. „Statul nu trebuie să numească mai mult de doi reprezentanţi în Consiliul de supraveghere, e foarte important. Important la fel este cât la sută din acţiunile companiilor poate Fondul să decidă vânzarea acestora - foarte important acest aspect. Şi s-a căutat să se vadă foarte clar că statul sau zona politică nu are niciun fel de legătură cu acest nou instrument. E foarte important şi exact în acest fel am făcut şi amendamentul”, a spus Teodorovici.

 

Punct esenţial al Programului de guvernare

Prin Programul de guvernare, PSD şi-a propus, şi deja a făcut câţiva paşi, să transfere o bună parte a avuţiei naţionale, circa 10 miliarde de euro, într-un Fond Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). De fapt, cele mai profitabile companii de stat vor fi trecute în portofoliul FSDI. Însă, o asemenea întreprindere uriaşă nu a fost supusă unei dezbateri publice serioase. După experienţele, deloc fericite, cu Fondul Proprietăţii de Stat şi Fondul Proprietatea, faptul că proiectul de lege privind înfiinţarea FSDI este o chestiune despre care se vorbeşte foarte puţin spre deloc este de natură să îngrijoreze. Şi nu numai pe noi, românii, ci şi pe partenerii noştri externi.

 

Eurostat a blocat proiectul

Bunăoară, la începutul lunii februarie, reprezentanţi ai Eurostat, organismul care se ocupă cu statistica al Comisiei Europene, au fost într-o vizită discretă la Bucureşti pentru a spune guvernanţilor că sunt multe lucruri inacceptabile legate de configurarea Fondului Suveran. Dintre acestea, ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici a enumerate atunci, într-o declaraţie făcută pe holurile Parlamentului: numărul şi procedura de numire a reprezentanţilor statului în Consiliul de Supraveghere al Fondului şi funcţionarea în afara bugetului de stat.

„Urmează să clarificăm sau, de fapt, să închidem discuţiile de ordin tehnic şi, după aceea, vom veni în Parlament la Comisiile de buget-finanţe, unde se află acest proiect, pentru a primi un raport favorabil şi, după aceea, vot în Senat”, a menţionat ministrul Finanţelor.

Şi ca să fie clar că proiectul a fost făcut pe picior, tot el fă- cea apel la specialiştii prezenţi la deschiderea anului bursier: „Vă rog să veniţi cu tot ce aveţi ca şi propunere, orice iniţiativă din zonele din Europa care au experienţă”.

 

„Puşculiţă de partid”

Reacţii negative au fost şi pe plan intern. Preşedintele PNL, Ludovic Orban, spunea despre Fond ca va fi o „puşculită de partid”. Iar Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, după ce văzuse proiectul depus la Senat, vorbea de un „colos economic etatist” controlat politic, care va „conţine 89 de societăţi, alese în funcţie de următoarele criterii: neclasificarea în sectorul administraţiei publice, profitabilitate şi cifră de afaceri semnificativă”. El concluziona: „Conducerea viitorului fond de investiţii va fi dominată de controlul politic al PSD, urmând ca administrarea fondului să se facă într-un aşa-zis sistem dualist, de către un consiliu de supraveghere şi un directorat, urmând ca primii membri ai consiliului de supraveghere să fie numiţi prin hotărâre a Parlamentului - dominat de majoritatea guvernamentală PSD-ALDE - la propunerea acţionariatului (care este statul – n.red.), având ca mandat angajarea directoratului şi organizarea activităţii fondului”.

 

Ce aşteaptă iniţiatorii de la FSDI

Principalul promotor al înfiinţării Fondului, Liviu Dragnea, susţinea, în noiembrie, la Băile Herculane, că FSDI va investi în zonele balneare. Tot în acele zile, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, declara, la Piteşti, că este nevoie de Fondul Suveran pentru că producătorii agricoli trebuie să aibă centre de colectare a tomatelor. Iar ministrul Agriculturii, Petre Daea, o completa: Înfiinţarea de centre de colectare a lânii va continua prin Fondul Suveran de Investiţii.

A căzut guvernul Tudose, iar Dănuţ Andruşcă, ajuns ministrul Economiei, cita din proiectul de lege, plin de optimism: „Estimăm că peste opt miliarde de euro vor intra în economia României în următorii trei ani prin Fondul Suveran. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici, în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme, precum TAROM, CFR, Şantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să îşi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi: flote de avioane, nave, garnituri de tren.

Cele mai mari investiţii ale Fondului în următorii trei ani se vor realiza în sănătate, prin construcţia unui spital republican şi a opt spitale regionale, valoarea totală finanţată din fond fiind estimată la 3,1 miliarde de euro. Alte trei miliarde de euro vor viza construcţia de autostrăzi şi căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020”.

 

De la 27 la 89, peste noapte, şi capital de la Trezorerie

Dacă proiectul iniţial prevedea transferarea în portofoliul FSDI a 27 de companii de stat, vicepreşedintele ASF, Mircea Ursache, declara, în noiembrie, că numărul crescuse la 89. Asta după ce, pe 30 august, Ministerul Finanţelor anunţase că „FSDI va avea un capital social în numerar de 1,85 miliarde lei, bani proveniţi din Trezorerie, din privatizări şi 27 de companii profitabile în portofoliu”.

 

2,6 miliarde de lei vor zbura din buget

Însă, ce e mai grav abia de aici începe. Potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, debutul FSDI va produce o mare gaură în bugetul de stat: „Proiectul de act normativ va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu anul 2018, în sensul reducerii veniturilor la bugetul de stat cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acţiunilor transferate în portofoliul FSDI. Această influenţă va fi recuperată în anii următori primului an de funcţionare prin încasarea dividendelor pe care FSDI le va plăti statului, în calitate de acţionar unic, potrivit hotărârii AGA de repartizare a profitului şi stabilire a dividendelor”.

De altfel, în programul de guvernare scrie negru pe alb: „Deşi bugetul de stat se va diminua iniţial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat, datorită activităţii economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe şi impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puţin 6 mld. lei”. Tot în program, iniţiatorii spun că s-au inspirat din „experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia”

 

„Vor să crească cheltuielile fără a mări deficitul”

Petrişor Peiu, consultant pentru afaceri şi consilier al premierilor Radu Vasile şi Adrian Năstase, a declarat, pentru Evenimentul zilei, că, de fapt, guvernul vrea să adune într-un fond mamut participaţiile statului la marile companii energetice şi de infrastructură, crezând că va putea să crească cheltuielile publice fără a mări deficitul, „nedrept fixat de tiranica UE la minusculul 3% din PIB”.

 

Trei efecte perverse

„Primul efect pervers al proiectatului fond va fi alungarea investitorilor privaţi ai companiilor energetice şi doborârea „perfizilor” indici bursieri, care până acum s-au încăpăţânat să se menţină, în ciuda eforturilor guvernului de a anunţa „naţionalizarea” celebrului pilon II de pensii. Al doilea efect va fi întoarcerea României la perioada unui capitalism primitiv, de tip perestroikist, în care încercăm copilăreşte să păcălim cerberii de la Bruxelles, de parcă aceia ar fi aşa de proşti să nu înţeleagă ce artificii facem.

Evident că deficitul nu va fi calculat aşa cum îşi închipuie guvernul, ci conform noii realităţi, toată lumea înţelegând că spitalele sau centrele legumicole se fac cu bani publici, de fapt. În al treilea rând, România va rata, pe termen lung, promovarea bursei de la Bucureşti în categoria „emerging market” precum şi dezvoltarea unor companii puternice în plan regional”, susţine Petrişor Peiu.

O duzină de premise false

Consultantul pentru afaceri mai consideră că premizele propunerii PSD sunt false, deoarece:

Fondurile suverane (în primul rând cel norvegian) se referă la banii acumulaţi din vânzarea de resurse naturale (metale preţioase şi hidrocarburi) sau la fonduri de pensii, adică se constituie din bani, nu din active mobiliare.

Fondurile suverane investesc în obligaţiuni, active mobiliare generale în ţara de origine sau în străinătate, după criteriul profitabilităţii investiţiei.

În anul 2008, FMI a strâns toate aceste fonduri la Santiago de Chile şi le-a obligat să adopte „principiile de la Santiago” pentru transparenţă, independenţă, contabilitate publică, principii care exclud posibilitatea de investiţii în obiective sociale .

Ce vrea guvernul să facă? Să creeze FSDI ca un mecanism de „administrare a portofoliului statului” adică un alt FPS, care să deţină acţiunile statului la diverse companii. Problema principală vine de la faptul că majoritatea acestor companii sunt publice (listate la bursă) şi au mai mulţi acţionari.

Guvernul vrea să ia banii din dividende, vânzări de active şi emitere de obligaţiuni şi să dezvolte propriile investiţii. Dar vânzările de active şi banii din profit aparţin tuturor acţionarilor şi se împart de comun acord, după decizia AGA de vânzare sau de repartizare a profitului. Efectele vor fi: decapitalizarea companiilor (nu se va putea dezvolta niciuna dintre ele dacă guvernul le va lua toate resursele financiare proprii) şi imposibilitatea acestora de a emite propriile obligaţiuni sau de a lua credite (adică lipsa accesului la bani pentru dezvoltare).

Guvernul vrea să capitalizeze chiar o companie privată (Şantierul Naval Constanţa)!

Guvernul mai vrea să capitalizeze şi Nuclearelectrica (companie publică, listată la bursă), adică va impune aici o majorare de capital.

Guvernul vrea să construiască, din FSDI, 9 spitale cu 3,5 miliarde euro. Pentru că vrea să investească în companii profitabile, acele spitale vor fi, se presupune, private. Cine va plăti pentru serviciile medicale de acolo?

Guvernul vrea, de asemenea, să finanţeze autostrăzi şi căi ferate. Vor fi acestea tot private? Cum vor aduce profit?

Guvernul mai vrea să investească şi în calea ferată Bucureşti-Constanţa sau în cea dintre Bucureşti şi Braşov, recent modernizate cu fonduri structurale. De ce? Ce să mai investească acolo?

În fine, autostrăzile propuse pentru finanţare sunt incluse în master-planul de transport, aprobat de UE şi care este finanţabil prin fonduri structurale!

De fapt şi spitalele propuse de a fi construite prin FSDI sunt incluse în programele finanţate cu fonduri UE!

 

Consiliul Legislativ: Nu s-a făcut studiul de impact prevăzut de lege

 

Consiliul Legislativ atrage atenţia, în avizul dat proiectului de lege de înfiinţare a FSDI, că „ar fi fost necesară elaborarea unui studiu de impact, conform art. 30 (alin.1), coroborat cu art.33 din Legea 24/2000”. Prin elaborarea studiului pot fi estimate costurile şi beneficiile aduse în plan economic şi social prin adoptarea proiectului de lege, precum şi evidenţierea dificultăţilor care ar putea să apară în procesul de punere în practică a reglementărilor propuse.

De asemenea, Consiliul Legislativ spune că „trebuia identificate sursele de finanţare, de suplinire a diminuării unor venituri bugetare ori, după caz, a creşterii cheltuielilor angajate”, cerinţă impusă de art. 15 din Legea 500/2002 privind finanţele publice. O altă hibă a fost descoperită în „Expunerea de motive” a proiectului de lege, care „nu prevede într-o manieră clară elementele clare de natură a justifica exceptarea FSDI de la aplicabilitatea OUG 199/2011 privind guvernanţa corporativă”, adică conducerea Fondului va fi numită după bunul plac al decidenţilor politici.

 

„Se vrea gestionarea unor miliarde de euro prin ocolirea legilor în vigoare”

 

Răzvan Orăşanu (foto), fost preşedinte al AVAS, care a participat în comitetul guvernamental care a scris propunerile pentru Fondul Proprietatea şi a plecat de acolo pentru că a recomandat să fie estimată exact dimensiunea despăgubirilor, ceea ce nu s-a făcut niciodată, spune că îl „amuză întrucâtva insistenţa şi lejeritatea cu care se vorbeşte de crearea unui fond de investiţii”.

„Rostul acestui fond, raţiunea lui de a fi este tocmai să fie în afara bugetului (off budget) în definiţia europeană a Eurostatului, definiţie de alminteri îngustată progresiv de-a lungul anilor. În condiţiile în care am avut ani în care am absorbit zero bani din programul operaţional de transport, noi propunem să creăm o nouă sursă de bani cu un nou debuşeu în drumuri, căi ferate şi spitale. Ungaria, după ce a reuşit să facă un parteneriat public privat (PPP – n.red.) prin care două dintre autostrăzi nu au fost „trecute” pe bugetul de stat, a avut o lungă dispută cu Eurostat care a schimbat definiţia astfel încât autostrada A6 din Ungaria nu a mai putut fi socotită în afara bugetului. De altminteri, în zone unde chiar PPP-ul ar putea fi o soluţie, noi propunem Fondul de Investiţii care nu e „dospit” de specialişti, pentru care nu avem specialişti în administrare şi unde vrem să gestionăm nişte miliarde de euro prin ocolirea legilor în vigoare. Fac referire în special la legea ce impune managementul privat în companiile de stat (Legea 119), de la care noul Fond, prin participaţiunile trecute în deţinerea lui, va face derogare”, susţine Răzvan Orăşanu.