Gulagul, un instrument de tortură folosit de bolșevici, pentru a putea să țină populația sub control. Despre unul dintre cele mai negre episoade din istoria omenirii a vorbit Igor Boțan.
Gulagul, un subiect care dă fiori și acum, după zeci de ani. La dezbaterea publică „Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții”, organizată de Agenția de presă IPN, Igor Boțan, a vorbit despre acest subiect. El este expert al fenomenului și participant activ la acest proiect.
Boțan a explicat că, după ce, în ianuarie 1918, a fost dizolvată Adunarea Constituantă, muncitorii din Sankt-Peterburg au ieșit la proteste, pentru că alegerile în Adunarea Constituantă, în proporție de peste 60%, au fost câștigate de partide socialiste. Bolșevicii au preluat puterea prin lovitură de stat în noiembrie 1917. După dizolvarea ilegală a Adunării Constituante, protestele muncitorilor din Sankt-Petersburg au fost înecate în sânge, după care a fost declanșat comunismul de război și eserii radicali, care inițial au susținut bolșevicii, au început să se revolte. Au început mișcării de protest în spațiul fostului imperiu sovietic și puterea sovietică a aplicat forța împotrivă acestor oameni.
Stalin a dus Gulagul la extremă
Gulagul, instrument de tortură folosit de bolșevici
„Acestea au fost condițiile în care a fost declanșată „teroarea roșie”, atunci când la 5 septembrie 2018 a fost semnat decretul Sovnarcomului, de Lenin, privind lagărele de concentrare. Deci, asta era soluția la care au ajuns bolșevicii după ce au introdus comunismul de război, după ce au văzut că nu mai pot ține sub control mișcarea de protest a populației, în special a țăranilor”, a declarat Igor Boțan.
El mai spune că întreaga armată roșie a fost pusă pe picioare de Lev Troțki prin luarea drept ostatici a familiilor foștilor ofițeri țariști care erau puși în situația să servească interesele așa-zisei „tinere armate roșii”. De aceea, potrivit statisticelor, peste 70% din ofițerii din armata țaristă au început să lucreze la constituirea armatei sovietice, iar familiile lor erau ținute ostateci. „Deci, totul era în fierbere și în această situație le-a venit ideea să formeze lagărele de concentrare”, a adăugat expertul.
Etichetați ca dușmani ai poporului
Igor Boțan a mai precizat că aproximativ 70% din cetățenii de atunci din Rusia bolșevică au fost lipsiți de dreptul de vot. Fiind, din start, considerați dușmani ai poporului. Pentru că era război civil și pentru a ține acest segment destul de larg sub control, ideea lui Lenin a fost să fie organizate lagărele de concentrare.
Dezbaterea publică cu tema „Fenomenul GULAG: geneză, manifestare, lecții” este ediția a 28-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”, conform deschide.md.