Feroviarii îi mai dau un răgaz de două săptămâni ministrului Ludovic Orban pentru a remedia starea deplorabilă în care se află infrastructura.

Trenurile vor circula normal astăzi, după ce liderii de sindicat ai feroviarilor au ajuns la o înţelegere cu ministrul transporturilor asupra unor viitoare investiţii în calea ferată. „Sindicaliştii au hotărât să suspende protestul de mâine (astăzi - n.r.), pentru o perioadă de maximum două săptămâni, pentru a vedea dacă cel puţin două dintre cele patru puncte negociate astăzi cu ministrul Ludovic Orban vor fi puse în aplicare“, a declarat Gheorghe Popa, liderul Federaţiei Sindicale Mişcare-Comercial.

Popa a dat garanţii că traficul feroviar se va desfăşura normal pe tot parcursul zilei şi că cei circa 7.000-8.000 de muncitori care ameninţau că intră în grevă se vor afla la post. Calea ferată, la rang de autostradă

Sindicaliştii au semnat ieri un protocol cu ministerul, prin care şeful de la Transporturi se angajează să propună în următoarea şedinţă de guvern o ordonanţă de urgenţă prin care calea ferată să capete acelaşi statut precum Compania de Autostrăzi, pentru a putea primi direct de la bugetul de stat bani pentru reparaţii şi întreţinere. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Transporturilor, peste 40% din infrastructura feroviară se află într-o stare avansată de degradare.   Directorul CFR SA, Constantin Manea, a declarat că, în fiecare an, necesarul de bani pentru realizarea de reparaţii la calea ferată se ridică la circa 500-600 de milioane de lei. Compania primeşte în schimb în fiecare an mai puţin de 15% din fondurile necesare, respectiv 80 de milioane de lei. Cresc salariile minime în 2009 Ceferiştii au condiţionat suspendarea grevei de astăzi de eliminarea în contractul colectiv de muncă pe anul viitor a discrepanţelor salariale existente între angajaţii celor trei companii feroviare. Astfel, salariul minim al angajaţilor de la CFR Călători şi CFR Infrastructură va creşte anul viitor cu 30 de lei, pentru a-l egala pe cel al colegilor lor de la compania feroviară de marfă. Ultimul punct al negocierilor a fost emiterea de către Ludovic Orban a unor ordine de ministru prin care să autorizeze verificarea periodică a personalului de către unităţile feroviare, şi nu de către Autoritatea Feroviară (AFER) aşa cum se întâmplă în prezent.

Sindicaliştii au declarat că mai acordă un răgaz de două săptămâni ministrului transporturilor pentru a vedea dacă acordul semnat astăzi va fi pus în aplicare. Orban ameninţ a ieri că în cazul în care feroviarii vor întrerupe azi activitatea timp de şase ore va depune plângere penală împotriva celor implicaţi.   ÎN ÎNVĂŢĂMÅNT, PROTESTELE CONTINUĂ   350.000 de profesori fac grevă luni Toate cele patru sindicate din învăţământ vor organiza grevă de avertisment luni, 10 noiembrie, deşi iniţial s-a spus că profesorii care au făcut grevă pe 3 noiembrie nu vor mai face şi pe 10. O parte dintre ei vor picheta sediul guvernului între orele 11.00 şi 14.00.   Dacă nu vor primi un răspuns pozitiv la cererea de mărire de salariu, vor declanşa greva generală pe 18 noiembrie. În plus, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ a dat în judecată guvernul din cauza amânării măririi salariilor până în luna aprilie 2009. Pe ce s-au cheltuit cei 4% din PIB?

Şi sindicaliştii de la „Spiru Haret“ înaintează astăzi, 7 noiembrie, o notificare către Curtea de Conturi a României pentru a verifica toate cheltuielile Ministerului Educaţiei, Cercetă rii şi Tineretului pe anul 2008.

„Noi ştim că nu s-a cheltuit decât o mică parte din cei 4% din PIB ce i se cuvin educaţiei. Mai sunt două luni până la sfârşitul anului şi ei au cheltuit doar puţin peste 2% şi se plâng că nu au bani pentru investiţii şi salarii. Pe noi nu ne păcălesc“, ameninţă preşedintele „Spiru Haret“, Gheorghe Isvoranu. Cu toate că planificau greve de avertisment în zile diferite, liderul sindical „Spiru Haret“ invocă spiritul de solidaritate cu celelalte federaţii.

Sindicaliştii „Alma Mater“ aşteaptă o participare numeroasă la proteste. „Am primit promisiuni că şi cadrele didactice nemembre de sindicat vor face grevă japoneză alături de noi“, a declarat Răsvan Bobulescu, preşedintele „Alma Mater“.   Punându-i la socoteală şi pe dascălii care vor fi în grevă japoneză, liderii sindicali aşteaptă ca aproape 350.000 de dascăli să protesteze. Televizorul - mijlocul de informare pentru elevi Copiii nu au fost anunţaţi cum vor învăţa luni, în ziua grevei. „Noi nu le spunem nici să vină, nici să nu vină la ore. Dacă vin vor fi supravegheaţi, nu se pun absenţe şi nici note. Ei să se uite la televizor şi vor vedea ce se întâmplă şi vor alege ce fac“, spune Iulia Florea, liderul sindical al Colegiului Naţional de Informatică „Tudor Vianu“. Inspectoratul Şcolar nu a dat până în prezent niciun fel de directive cu privire la modul desfăş urării activităţii în ziua protestelor. (Andreea Archip) Iulia Florea, lider sindical al Colegiului „Tudor Vianu“ - Bucureşti: "Noi nu le spunem nici să vină, nici să nu vină la ore. Dacă vin vor fi supravegheaţi, nu se pun absenţe şi nici note. Ei să se uite la televizor şi vor vedea ce se întâmplă şi vor alege ce fac."

ACŢIUNE. Reuniunea „de clasă“ se face în faţa guvernului SUCEAVA   Greva generală, boicotată în mai multe şcoli

Zeci de profesori din mai multe şcoli din zona Rădăuţi şi Siret susţin că, pe 18 noiembrie, nu vor intra în grevă generală, deşi sunt membri de sindicat, iar luni vor participa la greva de avertisment. „Profesorii din cinci grupe sindicale sunt de părere că greva este o comandă politică a unui partid, care vrea să-i scoată în stradă pe profesori în plină campanie electorală“, explică Gheorghe Şorodoc, liderul Sindicatului „Bucovina Rădăuţi“, afiliat Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. (Sergiu Rusu)   SONDAJ   Românii nu vor la catedră nici dacă se măresc salariile   70% dintre români nu ar accepta un loc de muncă în învăţământ, nici dacă salariile profesorilor s-ar mări cu 50%. Acestea sunt datele unui sondaj realizat de site-ul de recrutare de resurse umane www.YourJob.ro în ultimele două zile ale lunii trecute. Au fost întrebaţi on-line 4.000 de oameni în căutarea unui loc de muncă sau care au rămas înscrişi în baza de date a site-ului după ce şi-au găsit deja un loc de muncă. Dintre cei 70% care ar refuza un loc în sistemul educaţional, 65% sunt în căutarea unui job, iar 5 procente nu şi-ar părăsi actuala ocupaţie pentru un loc la catedră.   Cei mai mulţi dintre cei care nu ar accepta să lucreze în învăţământ, 80%, sunt tineri cu vârste între 18 şi 35 de ani. Dintre cei care au spus că ar accepta un post de cadru didactic, 75% au peste 35 de ani, iar cele mai multe sunt femei.

Psihologul Clara Ruse spune că „fuga“ românilor de locurile din învăţământ este cauzată de stresul lucrului cu copiii, necesitatea de a învăţa continuu, programul de muncă, ce uneori poate ajunge şi la 40 de ore pe săptămână, dar şi veniturile mici pe care le are un profesor debutant.

„Nici în condiţiile unei măriri de 50% a salariului, care în acest moment pentru un profesor debutant e în jur de 800 lei, numărul doritorilor nu poate fi mare pentru că salariul nu justifică munca depusă la şcoală şi nici stresul la care sunt supuşi profesorii“, explică Ruse, citată de site-ul YourJob.ro.   Psihologul a mai adăugat că mulţi profesori ajung să se pensioneze înainte de termen, fie să aibă tulburări de comportament sau psihosomatice cauzate de stres. (Andreea Ciupercă)

MITING „LA INDIGO“ Poliţiştii „Pro Lex“ ies din nou în stradă Câteva mii de poliţişti, membri ai Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor „Pro Lex“, vor ieşi din nou în stradă, pe 22 noiembrie. Motivele care stau la baza mitingului organizat în Piaţa Constituţiei, din Capitală: „Managementul defectuos al Ministerului Internelor şi nepromovarea legilor necesare în domeniul ordinii şi siguranţei publice, dar şi a noului Statut al poliţistului“. În plus, sindicaliştii cer majorarea salariului de bază cu 30% (ceea ce ar însemna 400 de lei în plus la leafă, în fiecare lună). „Grava criză de la Ministerul Internelor este resimţită atât la nivelul deficitului de personal, cât şi în ceea ce priveşte motivarea şi autoritatea poliţistului român. Printre cele mai grave efecte se numără plecarea poliţiştilor către alte locuri de muncă mai bine plătite, închiderea unor posturi de poliţie şi, implicit, lăsarea comunităţilor respective la mâna infractorilor“, a explicat Vasile Lincu, preşedintele Sindicatului „Pro Lex“, care s-a declarat dezamăgit de lipsa de reacţie a ministrului internelor în urma mitingului organizat pe 26 septembrie.

SOLIDARITATE. Poliţiştii schimbă „siguranţa şi încrederea“ pe miting