De zeci de ani, multe mame începătoare au auzit mesajul „alăptarea la sân este cel mai bun lucru". Acesta este menit să încurajeze mamele în perioada alăptării. Dar poate crea, de asemenea, o presiune imensă pentru cele care se luptă cu aspectele practice. Unele femei sunt disperate să alăpteze, dar sunt forțate, din diverse motive, să se oprească mai devreme decât era planificat.
Unele femei au vorbit despre „durerea alăptării" - o perioadă de imensă tristețe și chiar de rușine, care vine după decizia lor de a folosi lapte praf.
Greutățile mamelor din perioada alăptării
Jemma Munford, care l-a născut pe fiul ei Max în 2017, plănuise să alăpteze exclusiv. Până în a treia zi, însă, i-a fost greu. „Stăteam pe canapea, îmi țineam copilul în brațe și nu mă puteam opri din plâns", își amintește ea. Ea descrie următoarele două săptămâni ca fiind „infernale" și spune că se temea de fiecare alăptare. Fiul ei avea o problemă a limbii, o afecțiune în care fâșia de piele ce leagă limba de gură este mai strânsă decât de obicei, făcând aproape imposibil ca acesta să fie alăptat de la sân. În momentul cel mai deprimant, Jemma le-a cerut vizitatorilor să părăsească casa, în timp ce se ascundea în dormitor, cu perdelele închise. Aceasta încerca cu disperare să își facă copilul să mănânce de la sân. „Experiența alăptării mi s-a părut obositoare și jenantă", adaugă ea.
După câteva săptămâni, bebelușul ei a început să piardă în greutate. Confruntată cu posibilitatea de a se întoarce la spital, ea a decis să îl hrănească exclusiv cu lapte praf. Cel de-al doilea copil al ei s-a născut doi ani mai târziu. Chiar dacă fiica ei nou-născută nu suferea de afecțiuni, ea a decis de la bun început că „nu putea face față" încercării de a alăpta mai mult de câteva zile. Încă se luptă cu această decizie și astăzi.
„Nu am fost capabilă să fac cel mai natural și unic lucru pe care îl poate face o mamă și m-am simțit rușinată - și încă mă simt", spune ea. Ea crede că este posibil să fi suferit de depresie postnatală, deși aceasta nu a fost diagnosticată la momentul respectiv.
Depresia alăptării
Profesorul Amy Brown este un cercetător în domeniul sănătății publice care a scris o carte despre durerea alăptării. Acesta explică faptul că sentimentele de tristețe legate de experiențele de alăptare sunt comune. „Multe femei încetează să alăpteze mult mai devreme decât doreau și se simt dezamăgite sau că au ratat o experiență", spune ea. Cercetările arată că multe femei doresc în continuare să alăpteze.
În Regatul Unit, 81% dintre femei inițiază alăptarea exclusivă. Dar după șase luni, doar aproximativ 1% își hrănesc în continuare copiii exclusiv cu lapte matern. În prezent, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă alăptarea exclusivă în primele șase luni de viață. În timp ce UNICEF notează că alăptarea reduce riscul sindromului morții subite a sugarului (SIDS), diabetul infantil, bolile de inimă și obezitatea. La nivel mondial, procentul de sugari sub șase luni alăptați exclusiv la sân a ajuns la 48%, o creștere de 10% față de ultimul deceniu.
Rușine și tristețe
Deepti, care este însărcinată în șapte luni cu al doilea copil, speră ca alăptarea ei să fie mai bună decât cea anterioară. L-a născut pe fiul ei în 2021 și a avut dificultăți în a-l alăpta. Deepti a decis să își extragă laptele și să îl hrănească cu un biberon, dar a constatat că rutina era nepractică. „Era la fiecare două ore, inclusiv în timpul nopții și mă simțeam ca un nimic - ca și cum aș fi făcut o treabă proastă", spune ea.
Programul de hrănire a împiedicat-o să iasă din casă aproape în totalitate. Până când fiul ei a împlinit 12 săptămâni, a trecut la lapte praf pentru a se putea bucura de timp cu el în aer liber. Deepti a simțit un sentiment de rușine și de „vinovăție a mamei" atunci când a folosit un biberon printre prietenele ei care alăptau. „Nimeni nu m-a judecat vreodată, dar mi-era rușine că foloseam biberonul și eram tristă că nu puteam alăpta ca ele", spune ea.
De ce întâmpină mamele dificultăți
Există mai multe motive pentru care o mamă se poate chinui să alăpteze. Sfârcurile dureroase, crăpate sau sângerânde din cauza problemelor sânului și cantitatea mică sau mare de lapte sunt probleme comune. Engorjarea - atunci când sânii devin prea plini de lapte - poate duce, în unele cazuri, la mastită. Aceasta este o infecție cauzată de un canal de lapte blocat, care duce la durere în timpul alăptării.
Lisa Mandell de la International Lactation Consultant Association oferă consiliere și sfaturi femeilor care se confruntă cu probleme legate de alăptare. Ea spune că este vital ca femeile să primească consiliere de specialitate în lactație și sprijin pentru alăptare cât mai devreme posibil. „Pot exista probleme cu multiple fațete. De exemplu, dacă o mamă cu producție scăzută de lapte are probleme cu tiroida, atunci acestea pot fi identificate și tratate. Ceea ce probabil îi va îmbunătăți producția de lapte", spune ea.
Expertul subliniază că alăptarea „nu ar trebui să fie niciodată dureroasă". Disconfortul este un semn a faptului că un copil nu este poziționat sau atașat bine. „Încetarea alăptării nu ar trebui să fie considerată niciodată un eșec din partea mamei", adaugă ea. Clare Murphy, director al Feed UK, spune că hrănirea bebelușilor nu este simplă. Acesta explică faptul că ar trebui să ne concentrăm pe sprijinirea femeilor. Nu contează modul în care aleg să își hrănească bebelușul.
„Nimeni - cu atât mai puțin mamele și bebelușii lor - nu beneficiază de un mediu în care femeile se simt vinovate. Sănătatea lor mentală are de suferit. Au fost nevoite să folosească lapte praf atunci când sperau să evite acest lucru", spune ea, conform BBC .