Conflictul diplomatic dintre Grecia și Rusia a ajuns la tonuri extrem de ridicate, după episodul cunoscut al expulzării a doi diplomați ruși, prinși cu activități ilegale și expulzați. Săptămâna trecută Rusia a trecut la operațiuni de retorsiune, expulzând, în contra-partidă, și ea doi diplomați greci, motiv pentru care Ministrul de Externe a emis un comunicat dur și l-a rechemat pe ambasadorul său, scăzând nivelul de reprezentare al Greciei la Moscova pentru o perioadă. MAE grec a precizat că acesta nu va reveni la Moscova.

Dar poate partea cea mai complicată a conflictului a fost mutarea lui în zona canonică, respectiv blocarea acordării de vize către preoții ruși care au transformat Muntele Athos și bisericile de acolo în oficine de spionaj. O spun singuri că sunt suspectați de acest fapt, în comunicatele de presă în care se plâng pentru blocarea vizelor Schengen pentru preoți.

 În plus, Muntele Athos este responsabilitatea Patriarhului Ecumenic al Constantinopolelui, Bartolomeu, care este și el în confruntare directă cu Patriarhia Bisericii Ortodoxe Ruse, cea care, după sfidarea reuniunii/Sinodului inter-ortodoxe din Creta, care a stabilit împăcarea ecumenică cu Roma, subminează astăzi eforturile Patriarhului Ecumenic al Constantinopolelui de înființare a Bisericii Autocefale a Ucrainei, respectiv crearea Patriarhiei Ortodoxe Ucrainene prin fuziunea celor trei biserici existente pe teritoriul său și ieșirea Mitropoliei Kievului și a Întregii Ucraine de sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ruse.

Grecia acuză Rusia direct de dare de mită și ingerință în afacerile sale interne, în legătură cu cazul acordului de recunoaștere al Macedoniei sub numele de Macedonia de Nord. Atena susține că Moscova subminează și încearcă sabotarea acordului cu Macedonia pe motiv că, odată recunoscută și ridicat veto-ul grec, Macedonia a fost invitată în NATO și să înceapă negocierile de accedere în UE imediat după trecerea referendumului de la sfârșitul anului pe tema numelor și după ratificarea acordului de către cele două Parlamente.

Deterioarea rapidă și puternică a relațiilor bilaterale ale celor două state, considerate altfel extrem de apropiate până de curând, a pornit de la mișcarea de retorsiune și expulzarea diplomaților greci și de la dezacordul flagrant al MAE grec cu acest gest, considerat inegal și nepotrivit față de fapte. Atena a comunicat chiar public – amplificând divergența și tonul disputei – că decizia MAE rus nu are la bază nici un motiv, nici o probă, nu se bazează pe nimic comparabil cu datele și probele pe care le are și le-a transmis partea greacă pe canalele diplomatice. E o diferență fundamentală cu activitățile ilegale și neprietenoase ale diplomaților ruși vizați de expulzare. “Vrem să reamintim prietenilor noștri ruși că nici o țară din lume nu poate tolera încercări de a: mituire a oficialilor statului propriu; b) subminarea politicii externe a sa (de către diplomați ai altui stat acreditați) și c) interferența în afacerile interne.”

Vorbim despre cel mai caustic și dur comunicat al MAE grec și un semnal că afacerea greco-rusă nu e închisă, ci continuă să escaladeze. De obicei, după un asemenea moment, urmează expulzarea în oglindă sau nu – partea rusă nu rămâne, însă, nicodată datoare și procedează la retorsiune, chiar dacă numărul de diplomați ai săi este mult mai mare decât al oricărui partener – și afacerea se încheie în spațiul public, urmând doar discuțiile și negocierile pe canale diplomatice. De această dată, vineri, MAE grec a pus mai departe gaz pe foc.

Acțiunea a venit concomitent cu respingerea tuturor vizelor de intrare Schengen ale clericilor ortodocși ai Bisericii Ortodoxe Ruse care veneau în pelerinaj la Muntele Athos. Grecia consideră că și comunitatea monastică de pe Muntele Athos ar fi implicată în spinajul rus împotriva sa. Există rapoarte importante ale serviciilor de informații grecești, de ani buni, care relatează că Rusia a transformat Muntele Athos și mănăstirile de acolo într-o vastă operațiune de culegere de informații prin finanțarea majoră acordată acestor mănăstiri, prin utilizarea prestigiului și relevanței unanim recunoscute a preoților atoniți și prin capacitatea acestora de a umbla liber în Grecia și de a obține simpatia și deschiderea cetățenilor greci.

MAE rus a cerut explicații Atenei în legătură cu acest refuz sistematic și unanim al vizelor pentru preoți și înalți ierarhi ruși. Pe această temă, Grecia a retras ambasadorul la Moscova, deși Ministerul de Externe grec a anunțat că va răspunde Rusiei cu “răbdare și sobrietate” la recentele provocări. Amestecul în treburile interne și mituirea oficialilor nu a fost lămurită public - deși sursele indică faptul că ar fi vorba despre conducători ai serviciilor de informații și militari - dar acțiunile Rusiei pentru blocarea acordului cu Macedonia a alertat Grecia. Atena a început să scuture toate grupurile aflate sub influența rusă: preoți atoniți, grupuri naționaliste finanțate prin asociații culturale pentru a promova relațiile culturale între cele două state și spiritualitatea comună, ortodoxă, grupurile de emigranți greci din Rusia, stabiliți în portul strategic de la Marea Egee Alexandropolis – pe unde era gândit de către ruși un canal de ocolire a strâmtorilor – și aceștia finanțați masiv de către Rusia pentru a genera proteste împotriva acordului cu Macedonia. “Este evident că sunt anumiți ruși care cred că pot opera în Grecia fără să respecte legile și reglementările, și chiar să profereze amenințări. Prietenia între Grecia și Rusia cere ca acest tip de gândire să fie abandonată”, mai susține comunicatul MAE grec.