Liderul grupului liberal (ALDE) din Parlamentul European, britanicul Graham Watson, şi-a anunţat candidatura pentru şefia instituţiei, în ciuda acordului istoric încheiat de populari (EPP-ED) şI socialişti (PSE), pentru împărţirea „frăţească” a acestui post.

Cu trei luni înaintea alegerilor europarlamentare, într-un interviu acordat EVZ, Watson vorbeşte despre candidatură, despre cauzele prezenţei reduse la urne şI despre pericolul populismului şI al protecţionismului.

EVZ: Cum veţi depăşi înţelegerea celor două mari grupuri politice din PE, care au stabilit deja, se pare, numele preşedinţilor? Graham Watson: Iniţial am crezut că cele două mari grupuri din PE (EPP-ED şi PSE) au ajuns la o înţelegere, dar am informaţii sigure că nu este cazul. Ce pot să spun cu siguranţă este că eu tot voi candida chiar daca vor decide să împartă între ele preşedinţia Parlamentului European. Motivaţia politică pentru care mă aflu aici este aceea de a avea o Uniune Europeană care să funcţioneze, de a uni forţele pro-europene în căutarea unor soluţii de ansamblu pentru a face faţă provocărilor cu care ne confruntăm: schimbările climatice, crima organizată, creşterea numerica a populaţiei şi imigraţia. Dacă oricare din cele două grupuri va vrea să vină la masa negocierilor, eu sunt deschis la orice fel de dialog, dar dacă îşi inchipuie că pot face o înţelegere secretă, în spatele uşilor închise, s-ar putea ca europarlamentarii să nu ţină cont de ea.

Spuneţi că doriţi să conduceţi treburile parlamentului mai bine. Ce anume doriţi să faceţi şi ce este în neregulă cu felul în care sunt ele conduse în acest moment? Există foarte multe îmbunătăţiri pe care le-am putea aduce în ceea ce priveşte modul de funcţionare al Parlamentului European. În primul rând această instituţie trebuie să fie mult mai transparentă şi să depună un efort pentru a comunica mai bine cu cetăţenii, să le explice cum se iau deciziile şi de ce. În al doilea rând trebuie să ne străduim să facem o reformă internă a Parlamentului, să fim pregătiţi pentru a lua deciziile dificile care ne aşteaptă, imediat după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Atunci vom avea putere de codecizie cu celelalte state membre asupra politicii agricole, iar la mijloc sunt sume importante de bani provenite din fonduri europene. În al treilea rând mi-ar plăcea ca europarlamentarii să beneficieze de mai multe mijloace pentru a-şi face treaba, ca Parlamentul European să le ofere membrilor săi posibilitatea de a-şi reprezenta cetăţenii mult mai bine şi de a le rezolva unele probleme la care se găsesc soluţii.

Prezenţa la urne la alegerile europene a fost mică şi în România şi în alte ţări. A cui este vina? Nu ştiu dacă putem arunca vina asupra cuiva pentru prezenţa scăzută la urne în timpul alegerilor europene. Acest lucru însă mă surprinde, întrucât europarlamentarii români, în ansamblul lor, îşi fac treaba foarte bine, muncesc foarte mult şi obţin rezultate bune pentru Romania. Poate că românii sunt mulţumiţi şi nu simt nevoia să iasă la vot. Însă o altă cauză poate fi şi faptul că românii nu ştiu atât de multe despre modul în care funcţionează Uniunea Europeană şi cum le poate fi de folos. Dacă acest lucru este adevărat, atunci ne revine importanta datorie să le explicăm cetăţenilor noştri ce este Uniunea Europeană şi de ce este bună pentru ei.

Credeţi că, în contextul crizei economice, mai multe partide eurosceptice ar putea intra în Parlamentul European? Mă aştept ca partidele populiste şi poate şi cele extremiste să obţină un scor uşor mai ridicat la alegerile din acest an, faţă de cele precedente, însă cu siguranţă aceasta nu va aduce schimbări fundamentale în funcţionarea Parlamentului European. În mod paradoxal, s-ar putea să aducă chiar puţină culoare instituţiei, să o facă mai interesantă şi să ajute la îmbunătăţirea abilităţilor intelectuale a celor care apara UE şi care promovează cooperarea transfrontalieră.

„Populismul şi protecţionismul ne-au aruncat în cel de-al doilea Război Mondial”

Este acesta un moment bun pentru liberali, care au susţinut întotdeauna piaţa liberă şi reducerea legislaţiei? Liberalii nu urmăresc acum reducerea legislaţiei. Am făcut-o atunci când aveam economii aflate sub influenţa sovietică. Ceea ce liberalii au urmărit întotdeauna a fost nevoia de a avea societăţi (naţiuni) bine integrate la nivel comunitar, legitimitatea intervenţiei statului de a-şi proteja cetăţenii acolo unde piaţa nu mai este capabilă să funcţioneze din cauza unor factori sociali sau de mediu. Este acesta un moment bun pentru liberali? Ei bine, în timpul ultimei crize economice, cele care au scos Europa din această situaţie, au fost politicile propuse de John Maynard Keynes, un liberal britanic, iar astăzi toata lumea caută aceleaşi tipuri de măsuri pentru a scăpa de criza. Un Maynard Keynes modern poate ca ar acţiona puţin diferit. Ne-ar îndemna să investim în energiile regenerabile, să punem panouri solare şi generatoare eoliene pe acoperişurile tuturor caselor, şcolilor şi spitalelor, pentru a diminua dependenţa de gazul şi petrolul ruseşti. Cert este că mesajul ar rămâne mai mult sau mai puţin acelaşi: investiţi acum pentru a avea prosperitate în viitor, iar liberalii chiar asta fac!

Vobeaţi despre „spectrul sinistru” ridicat de alăturarea „populismului şi a protecţionismului”. Ce vine după populism şI protecţionism în Europa? În timpul ultimei crize economice, din anii '30, populismul şi protecţionismul au fost ideile care au aruncat omenirea în cel de al doilea Război Mondial. Acest lucru trebuie evitat! Mă bucură faptul că şefii de stat şi de guvern din cele 27 de state, se vor reuni la Bruxelles, la începutul lunii martie*, în cadrul unui summit extraordinar. Este datoria lor să îşi ia angajamentul că nu vor ceda presiunilor de a aplica măsuri populiste şi protecţioniste. Singura cale de ieşire din această criză este să nu acţionăm separat, ci numai împreună. Cheia o reprezintă solidaritatea!

*interviul a fost acordat înainte de data summitului, în care şefii de stat şI de guvern au respins orice măsură protecţionistă

ŞEFIA EUROPARLAMENTULUI

Un acord istoric

Şeful Parlamentului European prezidează activităţile şI dezbaterile instituţiei şI reprezintă instituţia în cadrul UE şI pe plan internaţional. Preşedintele este ales pentru un termen de doi ani şI jumătate, prin urmare, în timpul unui mandat parlamentar de cinci ani, funcţia va fi deţinută de două persoane. Cele mai importante grupuri politice din europarlament, popularii şI socialiştii, au cooperat din 1980 pentru a împărţI funcţia, spre nemulţumirea celorlalte grupuri, în special a liberalilor (Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa – ALDE). Presa europeană a scris deja că un acord pentru noul mandat care începe în iunie a fost deja atins, iar funcţia de preşedinte va fi împărţită de socialistul german Martin Schulz şI de popularul polonez Jerzy Buzek. Şeful popularilor, Joseph Daul, a confirmat implicit, spunând că se aşteaptă ca acordul tradiţional cu socialiştii să continue.