China este principala forță promotoare a globalizării, în acest moment. O „frăție” internațională, în care fiecare trebuie să își vadă lungul nasului și să stea în banca lui. Altminteri, riscă să se trezească înjunghiat de Fratele cel Mare, cu ochii oblici.
Cu ocazia unei inspecții pe care a făcut-o marți la corpul de marină militară din orașul Chaozhou, provincia Guangdong, Xi Jinping le-a spus trupelor:
„Concentrați-vă mințile și energia, pregătiți-vă de război și rămâneți extrem de vigilenți.”
Marina trebuie să fie o „forță de reacție multifuncțională și rapidă, pe orice vreme și în orice regiune”, pentru a proteja teritoriul Chinei, interesele sale maritime și internaționale, a mai spus liderul de la Beijing.
„Marinarii pot avea diferite misiuni, iar solicitările la care veți fi supuși vor fi variate. Drept urmare, (marinarilor), trebuie ca antrenamentul vostru să fie adaptat la condițiile concrete de luptă”, a mai spus Xi.
Aceste declarații belicoase vin după ce, în urmă cu o lună, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la războiul cu Japonia, când Xi a afirmat că țara sa nu va accepta nici o forță care să „agreseze” și să „impună” voința sa Chinei.
Tonul inflamat a fost preluat și de presa controlată de Partidul Comunist.
„Șansele pentru ca China continentală să fie constrânsă la un război au crescut puternic în ultima vreme”, scria săptămâna trecută redactorul șef al ziarului Global Times cu sediul la Beijing.
„China trebuie să fie pregătită militar și moral pentru un potențial război”, a continuat ziaristul.
Miercuri, distrugătorul american USS Barry și-a exercitat dreptul de a naviga în apele internaționale, traversând strâmtoarea Taiwan, câteva zile numai după ce trecuse prin apropierea arhipelagului Paracel, din Marea Chinei de Sud, revendicate de China.
Canalul de informații CGTN din Beijing a reacționat violent, afirmând că este vorba de o provocare și de o violare a suveranității Chinei.
Dacă vrei globalizare, pregătește-te de război!
Nu este pentru prima dată când Xi – urmat de presa de la Beijing – evocă posibilitatea războiului, arată un documentar News.com.au.
„O armată este făcută pentru a lupta”, declara liderul chinez cu ocazia celui de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist din octombrie 2017. Armata Populară de Eliberare „trebuie să „considere capacitatea de a lupta ca pe criteriul care trebuie îndeplinit permanent în activitatea sa” și să se concentreze pe „câștigarea războaielor”.
Xi Jinping a declarat că, până în 2035, „modernizarea apărării noastre și a forțelor noastre” va fi „practic încheiată”.
De atunci, Xi și-a păstrat acest ton de ostilitate și ultimativ.
Și a părut nerăbdător să exercite această putere.
Armata chineză a început să împingă frontierele stabilite de multă vreme în munții Himalaya, cu India, Myanmar și Tibet. A amenințat Japonia în Marea Chinei de Est. Continuă să facă presiuni pentru a dobândi controlul asupra Mării Chinei de Sud.
Anul acesta, în mai, Xi le-a spus celor două milioane de soldați că trebuie să fie „pregătiți pentru cele mai grave scenarii, să intensifice antrenamentele și pregătirea de luptă, să facă față cu rapiditate și eficacitate tuturor felurilor de situații complexe și să salvgardeze cu hotărâre suveranitatea națională, securitatea și interesele de dezvoltare”.
În luna martie, Xi afirma în fața unei asistențe la Beijing, că țara „va duce o bătălie sângeroasă împotriva dușmanilor noștri” și nu va ceda „nici un deget de pământ”, referindu-se la Hong Kong, Taiwan și celelalte revendicări teritoriale.
Ziarul din Hong Kong, South Morning China Post, intrat acum sub controlul legilor de securitate ale Beijingului, a citat comentatori militari chinezi care a interpretat vizita lui Xi la unitatea de marină din Chaozhou drept un semn că liderul chinez nu este mulțumit de progresele realizate.
Cu ochii în Taiwan...
Trupele de șoc amfibii vor fi vârful de lance al oricărei tentative de „reunificare a Taiwanului cu continentul”.
„A purta operațiuni amfibii în cadrul planului de reunificare al Taiwanului nu este decât una dintre misiunile corpului de marină”, a declarat specialistul naval din Beijing, Li Jie. „Corpul de marină trebuie să-și intensifice programul de război modern, nu doar din punct de vedere al dimensiunii, ci și în termeni de reînnoire a materialelor și softurilor.”
Marina chineză a făcut obiectul unor investiții militare masive. Numărul soldaților a crescut în mod spectaculos și o serie de nave noi, tancuri și aeronave au fost construite în beneficiul marinei, scrie News.com.au.
Forțele marinei au figurat la loc de frunte în cadrul exercițiilor militare masive, care au scopul de a intimida puterea democratică din Taiwan, în ultimele luni.
Imagini de la aceste manevre militare au fost difuzate în acest sfârșit de săptămână, într-un val de propagandă dezlănțuit cu ocazia celor două zile libere prin care Taiwanul a sărbătorit întemeierea Republicii China, în 1911.
Xi a rezervat partea cea mai inflamată a retoricii sale pentru Taiwan.
„Trebuie să salvgardăm suveranitatea și integritatea teritorială a țării și să reușim reunificarea completă a patriei”, declara el în mai. „Aceasta este aspirația întregului popor chinez și reprezintă și interesele fundamentale ale națiunii chineze. În fața acestei chestiuni foarte importante a națiunii și istoriei noastre, orice acțiune vizând să separe țara este sortită eșecului.”
O singură familie... Ghici cine e Tata?
Viziunea globalistă a lui Xi Jinping privind „un destin comun pentru umanitate” a devenit un refren familiar în presa controlată de stat și în cercurile diplomatice chineze, mai scrie News.com.au.
„Această idee a tuturor trăind sub același cer ca o singură familie ar trebuie să ghideze popoarele lumii pentru a putea să ne îmbrățișăm cu brațele deschise, să ajungem să ne înțelegem și să creăm un teren de înțelegere lăsând deoparte divergențele”, declara Xi în 2017.
Analiștii observă că în spatele acestui discurs se ascunde ideea unei lumi globalizate dar chino-centrice.
„Viziunea chineză despre ordinea mondială este cea în care țările sunt autonome și își croiesc singure drum prin sistemul internațional, ca indivizi”, scria Bill Hayton, autorul The Invention of China, pentru Lowry Institute. „Este în mod limpede o viziune în care țările mari contează mai mult decât cele mici. Acest lucru corespunde perfect ideii unei ierarhii regionale, chiar mondiale, în care Beijingul se află în vârf. Este o ierarhie deschisă pentru toți, atâta vreme cât fiecare își știe locul.”
Iar acest globalism are implicații mari pentru viitor, avertizează Centrul de Studii Strategice și Internaționale într-un raport recent.
„Ambițiile exprimate de către Xi Jinping cu ocazia Congresului al XIX-lea al Partidului subliniază că Washingtonul și aliații săi se confruntă cu o rivalitate mondială și strategică motivată atât de ideologia și valorile întruchipate de sistemele de guvernare naționale concurente cât și de percepțiile dinamicilor schimbărilor de putere.”