IVEŞTI, GALAŢI. Nunţile cu ţânci sunt ţinute la secret de ţiganii cu stare. Scuza pentru chefurile la care-şi îmbracă copiii în ginerică şi mireasă: "Facem şi noi un grătar, ca românii".

Alin Stănescu este puştiul pe care televiziunile îl dădeau săptămâna trecută drept "mirele anului" în satul Iveşti din Galaţi. Are şapte ani, a terminat clasa I şi în vacanţa de vară părinţii lui s-au gândit să-i ofere deja un rost pe lumea asta: l-au însurat într-o duminică, în curtea palatului, pe o terasă cu mese din lemn şi un grătar.

Nevasta, Lucreţia, cu un an mai coaptă, e o fată din vecini, ochioasă, iar mă-sa s-a îndurat s-o lase la şcoală, cât să înveţe să iscălească. N-aveau însă ţiganii să prevadă scandalul, la care au participat deopotrivă asistente sociale de la Protecţia Copilului Galaţi, dar şi poliţiştii din sat, sătui deja de petrecerile zgomotoase ale ţiganilor.

Băiat cuminte, deştept, numai bun de însurătoare

La câteva zile de la nunta copiilor, pe uliţa palatelor din Iveşti s-a lăsat un praf şi liniştea. Ţiganii şi-au revenit după chef şi s-au reapucat de afaceri. Unii se pregătesc deja de marele chef de Sfânta Maria Mică. În palatul lui Sterian Stănescu, bulibaşa, e o zi obişnuită: ginerică Alin, nepotul şefului de clan, plimbă două baloane roşii prin curte. E îmbrăcat ca un copil de şcoală. Bunicile şi mama lui, Gela, o ţigancă subţirică şi cu gura mare, îi suflă-n coarne: "E băiat cuminte, deştept, îi merge mintea. Cum să-l însurăm?"

Alin zâmbeşte când e lăudat de neamuri şi punctează: "Am note mari la şcoală". În duminica marii petreceri, spune că s-a distrat, a dansat şi s-a jucat. Părinţii l-au învăţat să nu rostească vreodată cuvântul "nuntă". Ca să mai salveze situaţia, mama Gela fuge şi-aduce din casă un rucsăcel burduşit cu caiete. Ginerică mai prinde un motiv de laudă. Scoate o diplomă, pe care a primit-o la sfârşitul anului şcolar. Învăţătoarea îl gratula cu "rezultate excelente", fără a menţiona vreun premiu pentru odrasla Stăneştilor. CARTIERUL REZIDENŢIAL. Pe uliţa romilor îmbogăţiţi sunt numai palate "Ne dăm şi noi mari"

Moise Stănescu, tatăl puştiului, simte şi el să facă nişte lămuriri: "Aşa e obiceiul la noi, să facem câte o petrecere, un grătar, ca românii. Şi cu copii, şi cu oameni mari. Fetele se îmbracă în alb, îşi pun coroniţe şi bijuterii. Şi aşa şi la copii. Ne dăm şi noi mari".

Sunt supăraţi foc că un duşman de moarte, care stă vizavi, i-a filmat de peste drum şi i-a pârât la poliţie că-şi însoară copilul de mic. Bulibaşa Stănescu învârte pe încheietură o brăţară groasă cât o zgardă, îşi ia un aer important, de şef, face apel la linişte şi începe: "Eu sunt mare, aici, în sat. Eu am venit dintr-o comună, de la Buceşti, şi aştia (vecinii duşmani - n.r.) nu erau aici. Eu sunt un băiat civilizat. Au o ură pentru mine, că am venit şi m-am făcut mare aici".

Vecinul pârâcios are o organizaţie de apărare a drepturilor ţiganilor. Îl cheamă Mihai Stănescu şi n-a ezitat vreodată să-i toarne la poliţie pe ţiganii din celălalt clan. Stăneştii petrecăreţi s-au şi plictisit să-l mai înjure şi să-l scuipe peste poartă.

Ce spun ţiganii că s-a întâmplat

La petrecerea cu pricina, Alin a purtat un costum de ginerică, iar Lucreţia, miresica, o rochiţă albă strălucitoare şi tiară. Au fost centrul atenţiei la un chef de oameni mari. Au dansat, iar la final fiecare s-a dus la casa lui. "E ruşine mare la noi. Ne-a văzut toată ţara. Pe Moise l-am însurat la 22 de ani, acum are 32. Un singur nepoţel avem şi noi, pe Alin, şi-l ţinem numai în puf. Ce e rău în asta? Că i-am făcut petrecere?", spune bulibaşa.

Borcea, un exemplu de "aşa nu"

Neagă încontinuu că l-ar fi însurat pe ăla mic, susţinând că dacă ar fi fost o nuntă, toată ţigănia României ar fi debarcat la Iveşti.

Moise Stănescu infirmă şi el varianta însurătorii: "Eu pe Alin vreau să-l fac avocat. Când o să crească copiii şi dacă le place dragostea la copii, o să se căsă torească. Se-ndrăgostesc, mergem noi, părinţii, la fată şi-o cerem în căsătorie. La români nu e ca la noi, astăzi o iei şi mâine o laşi. Dacă o iei, gata. Uite ce-a făcut Borcea! Şi-a lăsat nevasta şi copiii".

Moralitatea parcă a coborât definitiv peste palatul Stăneştilor din Iveşti. Alin a lăsat baloanele şi se joacă cu două caiete. Ar vrea să iasă afară din curte, dar pe el tăbărăsc ţigăncile şi-l aduc înapoi. Până nu se calmează spiritele cu nunta, copilul "nu mai are voie să se afişeze".

Cu Protecţia Copilului la poartă

Relatările ţiganilor cu privire la duminica aceea sunt identice. S-au înţeles bine de dinainte. Femeile nici nu mai pronunţă cuvântul "nuntă". O ţin numai cu "petrecere". Cât timp mama Gela înşiră toate fustele albe, ca să demonstreze că aşa se poartă albul la ţigani, adică tot timpul, trei doamne de la Protecţia Copilului Galaţi bat la poartă.

E tensiune mare la Stăneşti acasă. Bunica lui ginerică ţipă la Gela să îmbrace copilul la costum, că aşa se cade cu autorităţile, nu te prezinţi oricum în faţa lor. Ţiganca are un moment de sclipire: "Lasă-l aşa, că e copil".

Moise spune că băiatul are imaginaţie şi mai povesteşte că are şi nevastă, şi amantă, şi gagici, şi iubite: "Şi noi făceam la fel când eram mici. Spuneam că «aia e nevasta mea!», dar nu era presa să ne bage atunci microfoane în gură". DOVADĂ. Socrul mare, Moise Stănescu, a demonstrat că şi el s-a îmbrăcat în alb la nuntă. Dar n-a fost mire

Anchetă socială cu poliţia

Doamnele de la Galaţi încep ancheta. Întrebările lor stârnesc ţipete, iar Stăneştii mai că le-ar da afară pe uşă. La poarta lor se face cordon de poliţişti, să nu iasă scandal mai mare.

Apare de nicăieri şi soacra mică, o ţigancă vorbăreaţă care nu se mai opreşte din trăncănit. În urma ei răsar ţigănci după ţigănci, curioase din calea-afară. Una şi-a rupt urechile de cât de mult aur şi-a atârnat de ele, iar acum şi-a agăţat cerceii de cele două cozi.

Sunt îmbrăcate în alb şi au pe cap batice înflorate, să se ştie că-s neveste. Dintre toate, Rândunica pare cea mai tânără. Are 16 ani şi când o întrebi dacă e măritată se uită imediat la verighetă şi spune răspicat: "Nu!". Bulibaşa le acoperă pe toate: au iubiţi, dar nu-s neveste încă. Sunt fete de casă, n-au fost în viaţa lor la discotecă.

CUM SE FACE

Tradiţiile ţigăneşti spun că femeia nu trebuie să se ducă niciodată după un român. Invers este un motiv de mândrie. Bulibaşa Stănescu recunoaşte că a plâns după o contabilă frumoasă

Alin e prinţ la el acasă. Postura de mire e atât de ridicolă pentru puştiul de şapte ani, încât parcă nici ţiganilor nu le vine a crede că are promisă o fată. Copilul îşi vede de jucării şi de vacanţă. Până la 18 ani, are timp să copilărească. Atunci, taică-su Moise îl va însura cu acte, iar pe Lucreţia o vor aduce la ei acasă, aşa cum se face cu nevestele.

Pe fetiţă au baricadat-o în casa părinţilor, de frică să nu le-o ia autorităţile. Nu mai are voie nici să scoată capul pe geam. Bunicul Stănescu pare cel mai îngrijorat: "Ne-au spus să nu lăsăm copiii să se apropie între ei. La 18 ani, când o fi, o să aibă nuntă. Ştiţi, la noi e o vorbă. Când avem băiat în familie, îi căutăm o iubită. Ei, şi pe tatăl fetei îl întrebăm: «Îmi dai fata peste 10 ani?»".

Cum e cu dragostea la ţigani

Odată promisă fata, ţiganii se pun pe făcut zestre. "Noi ţiganii ne-am mai lipit de o româncă. Eram odată la Bistriţa Năsăud şi-am văzut o contabilă frumoasă şi ce era să fac? Am pupat-o, m-a pupat şi cu asta am rămas", povesteşte seniorul Stănescu.

Varianta pe dos, ca o ţigancă să fie dată unui român, sărac lipit pământului sau milionar, rămâne doar pentru romanele cu poveşti de dragoste imposibile.

Iveştiul şi "Daily Mail"

Bulibaşa spune că nu s-a întâmplat vreodată în ţigănimea lor, asta pentru că şi-au luat măsuri de precauţie. Tinerii nu prea merg la discotecă, nu au prieteni decât romi, iar chefurile le fac între ei.

Străinii care au vorbit recent despre căsătoriile între copii de la Iveşti au fost ziariştii de la tabloidul britanic "Daily Mail". În luna martie, prezentau o ţigancă de 26 de ani din sat drept cea mai tânără bunică a lumii: la 23 de ani, Rifca Stănescu devenea mamaie. A născut primul copil la 12 ani, iar fiica ei, Maria, născuse la 11. Fata are acum 13 ani şi un băieţel de doi. "Sunt fericită că sunt bunică, dar mi-aş fi dorit ca fata mea să înveţe şi să aibă o altă viaţă", spunea ţiganca ziariştilor străini.

Cu toate astea, nepotului i-au găsit repede o logodnică de opt ani. Înţelegerea între familii a fost făcută. O singură condiţie au pus socrii: viitoarea nevastă să rămână virgină până în noaptea nunţii. EXTREME

"Am vilă cu 8 camere şi vreau ajutor de încălzire"

Un centru de asistenţă pentru romi a fost inaugurat zilele trecute la Iveşti. Ţiganii au fost chemaţi la deschidere să afle că oamenii care lucrează acolo îi vor ajuta să-şi găsească de muncă. Când au auzit că nu se dau nici bani, nici de mâncare, unii au făcut cale întoarsă. Cei care au rămas au găsit un prilej bun de a se întâlni cu primarul, să-l întrebe de ce nu primesc ajutoarele de încălzire.

Dintre toţi, Mariana e cea mai revoltată. Împinge un căruţ cu un copil plângăcios: "Mi-au luat suplimentele de alocaţie. Am trei copii şi luam şi eu 500 de mii. Săptămâna trecută mi-au zis că nici bani de încălzire nu primesc, că am casă mare", spune nervoasă femeia. Supărarea mai mare e că românii care au locuinţe primesc, ea nu: "E descremenare. Mi-am făcut casă acuma, e aproape gata. Are opt camere".

Stă pe uliţa Stăneştilor, adică în cartierul rezidenţial din Iveşti. Cei săraci, care s-au împrăştiat cu românii prin sat, primesc ajutoare sociale. La inaugurarea centrului, primarul i-a trimis la muncă, pentru că nu mai sunt bani de la buget. Pe ţiganii bogaţi îi invidiază. Se întreabă şi ei cum au făcut bani şi conduc acum maşini scumpe şi dau petreceri cu grătare şi lăutari. Dacă ar avea cu ce, şi-ar căsători şi copiii nenăscuţi încă. BOGAŢII SE DAU SĂRACI. Romii au vile, dar întreabă dacă primesc ajutoare de încălzire FOTOGRAFII: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU Citiţi şi:

• Nunta mileniului între două clanuri de ţigani. Mireasa are doar 14 ani
• Alai de Ferrari şi Bentley la o nuntă de copii romi. Rochia miresei: 10.000 de euro