La fel am văzut cum procurorii au atitudinea unor anchetatori de la Gestapo, țipă și amenință, prefăcându-se că fac o anchetă, ei având actele deja scrise. Un simulacru de respectarea drepturilor, în care nu mai crede nimeni, judecător, procuror, avocat, singurul naiv fiind cel adus în fața lor.

5. Falsificarea de probe. Șantajul

„Odată cu desecretizarea protocoalelor încheiate între Parchetul General și SRI și declararea lor ca nelegale prin decizie constituțională coroborat cu „defectarea” unor verigi ale resursei umane componente ale proiectului, gravele abuzuri în materia obținerii și administrării probatoriului în cauzele covârșitor instrumentate de DNA au explodat.”

Aici am scris cred că suficient în serialul Noi Suntem Statul, descoperind cu surprindere cum în rapoartele de activitate ale SRI erau trecute la realizări încălcarea flagrantă a legii prin implicarea ofițerilor de informații în instrumentarea unor dosare penale.

Dar la capitolul falsificării de probe pot adăuga din experiența proprie. În Dosarul „Ferma Băneasa” stenogramele interceptărilor erau falsificate într-un mod grosolan. Ca să nu vă mai spun că semnătura procurorului pusă pe ele era pur formală, nimeni nu participase la transcrierea lor, ci le băgaseră la dosar așa cum veniseră de la SRI. În timpul anchetei procurorul Deca a falsificat spusele Prințului și Prințesei, așa cum am arătat încă de la Brașov. „În același sens, întrebat în mod expres în ce măsură poziția în presă a inculpatului Andronic ”a contribuit în orice fel în înțelegerea pe care ați avut-o dumneavoastră cu grupul”, inculpatul Al României răspunde ”Nu a contribuit în niciun fel pozitiv”, aspect care NU se regăsește în declarația scrisă.

Normal, încurca scenariul inițial, sau cel puțin așa cum era descris în Ghidul de "Tortură" al Binomului...

Exemple ca acesta sunt zeci, au fost sesizate instanțelor, dar nu a interesat pe nimeni. Între timp falsificatorii au ieșit la pensie. Pensie specială...

Aceste lucruri însă nu ar fi fost posibile fără ca niște judecători, nu mulți, doi-trei, să aprobe zeci de mii de mandate de supraveghere pe siguranță națională, unii din ei din nevoie, fiind șantajați cu propriile dosare, alții dintr-un sentiment de justițiar căruia nu-i pasă de lege. Opera era frumos așezată în pagină de procurori slugarnici.

6. Eliminarea din viața publică/economică

„Eliminarea țintei și influenței sale din mediu și grupul în care se manifestă activ constituie scopul final al întregii proceduri de aplicare a proiectului, iar din acest punct de vedere, rapoartele anuale de activitate ale DNA, coroborate cu cele anuale MCV, de regulă identice, înșiruiau ca pe trofee de vânătoare mulțimea celor excluși din viața publică și funcția de demnitate ocupate de aceștia, în fruntea listei situând-se prin-miniștrii, miniștri, deputați, senatori, magistrați, etc. (...) În prima variantă era vorba de condamnări cu orice preț, fiind vorba de personalități marcante, fie prin statura loc de lider politic la nivel național, fie de oameni de afaceri cu mare influență, lider sindical, patronii de cluburi de fotbal, ziariști. (...) Cea de-a doua variantă de eliminare nu viza neapărat iar uneori chiar deloc o eventuală condamnare și strict doar dispariția țintei din peisajul public de influență sau decizie”

Și aici pot depune mărturie asupra mecanismului implacabil construit în cadrul Proiectului. Dar despre aceste lucruri voi reveni. Așa cum am promis nu voi mai scrie decât despre lucrurile cu adevărat importante.

Dar aș încheia cu una din cele mai tulburătoare concluzii ale fostului judecător Ion Popa: V-ați întrebat vreodată de ce niciuna din firmele americane, franceze, olandeze sau germane care au dat mită oficialilor români nu au fost inculpată de DNA fiind întotdeauna de partea bună, ca martor-denunțător...

„Noaptea dreptății românești 2005 -2020" sau Ghidul de "Tortură" al Binomului în Epoca Luptei Anticorupție, o carte pe care nu trebuie să o ratați.