Societatea europeană a autorilor, compozitorilor și  organismelor de gestiune colectivă - GESAC a făcut o evaluare a pagubelor provocate de măsurile guvernelor în legătură cu pandemia de COVID19 sectorului cultural.

 

De la titularii de drepturi de autor până la creatorii individuali, nimeni nu a fost cruțat de criză, se spune în raport.

 

GESAC a încercat să își asume toate însărcinările posibile în numele creatorilor. Dar, după ce s-au investit sute de milioane de euro în subvenții, finanțări și ajutoare sociale, organismele de gestiune colectivă sunt și ele supuse acum unor constrângeri financiare considerabile. Deși este prea devreme pentru a estima amploarea pierderilor suferite de industria creativă, pe ansamblu, se conturează deja unele cifre. Astfel, în Germania, primele estimări arată că industria muzicii ar putea avea pierderi de aproape 60% în 2020. Multe dintre aceste pierderi nu vor putea fi acoperite de companiile de asigurări.

Creatorii au pierdut venituri pe termen scurt, legate de spectacole și evenimente în direct, dar impactul pe termen lung include înghețarea sau reducerea spectaculoasă a drepturilor de licență și de redevență, ceea ce va avea un impact asupra ansamblului sectorului pentru un viitor previzibil.

 

Ținând cont de natura antisocială a măsurilor guvernelor pentru a gestiona această criză și de natura foarte socială a activităților culturale, sectorul creativ ar putea să fie unul dintre ultimele care se va redresa, se afirmă în evaluarea făcută de GESAC.

 

În aceste condiții, societățile autorilor s-au mobilizat rapid pentru a-și susține membrii. Pe lângă sutele de milioane de euro distribuite creatorilor prin subvenții sau plăți anticipate de redevențe, s-au inițiat campanii de promovare a operelor și de difuzare a anunțurilor despre evenimentele anulate. S-au organizat evenimente de tip hackathon și alte programe inovative, petiții și evenimente online pentru a susține profesioniștii din sănătate și din alte domenii importante în timpul crizei sanitare. Presiunea financiară datorată pierderii veniturilor utilizatorilor apasă acum și pe societățile de gestiune colectivă.

 

Potrivit estimărilor, acestea ar putea pierde peste 30% din veniturile lor în 2020, iar pierderile pentru anii următori s-ar putea să fie  importante.

 

Într-un raport din 2016, Parlamentul European arăta că industriile creative și culturale furnizeză pe ansamblul UE, peste 12 milioane de locuri de muncă, ceea ce reprezintă 7,5% din mâna de lucru a UE și creează circa 509 miliarde de euro de plus valoare la PIB-ul european.

 

Guvernele europene, se mai spune în raportul GESAC, vor trebui să sprijine industriile creative care au impact foarte mare asupra tinerilor între 15-29 de ani.

 

Nu trebuie subestimată puterea evenimentelor culturale pentru a crea o ambianță colectivă pozitivă și o stare de bine generală, ca unul dintre motoarele de relansare a moralului post-criză,  afirmă GESAC.

 

 

 

UE a reacționat acordând resurse pentru cultură, se mai spune în raport: a adaptat programul Europa Creativă, a acordat fonduri structurale și a relaxat regulile pentru acordarea ajutoarelor de stat.

Dar, trebuie avute în vedere câteva puncte pentru a veni în sprijinul creatorilor celor mai vulnerabili. Astfel, trebuie adăugate fonduri la programul Europa creativă ; fondurile pentru inovații - InvestEU, Horizon, etc, ar trebui să aibă și compartimente culturale ; ar trebui să fie utilizate și fonduri structurale în programele de garantare, cum sunt CRII, SURE ; va fi necesar un fond de solidaritate pentru creatori pe termen scurt ; industriile creative ar trebui incluse în planurile de relansare, cu posibilitatea obținerii unor împrumuturi pe termen lung .

 

Directiva drepturilor de autor, directiva referitoare la radiodifuzare și cea referitoare la serviciile media audiovizuale au fost concepute pentru a contribui și a favoriza un ecosistem creativ și cultural durabil, în care creatorii sunt plătiți în mod echitabil pentru munca lor. Unul dintre cele mai bune mijloace prin care UE poate ajuta la reconstruirea sectorului creativ pe termen lung, este să se implice în implementarea corectă a acestor directive, se spune la finalul raportului GESAC.

 

A fost un ”drill”. Incet-încet se strâng datele, statisticile, evaluările psihologice și sociale, rapoartele diferitelor autorități și ONG-uri, bilanțul pierderilor enorme cauzate de măsurile neinspirate ale guvernelor de pretutindeni, mai puțin vreo două-trei țări.

 

Dar a fost și o parte bună, jumătatea plină a paharului. Nu toată lumea a stat acasă și a pierdut timpul, s-a distrat pe net. De exemplu, Shakira și-a luat o diplomă în filosofia clasică după un studiu de patru săptămâni, online, la University of Pennsylvania. Artista a fost prinsă de carantină în Spania așa că a folosit cu cap timpul liber, dar cred că ați fost informați pe larg de presă. Multă lume se gândește să adopte stilul minimalist impus de carantină. Urmările dictaturii sanitare sunt amestecate, bune și rele, în același timp. Dar mulți analiști de peste ocean spun deja că totul a fost foarte prost organizat, sistemul s-a dovedit îngrozitor de puțin fiabil, medicii au fost sub orice critică, iar OMS trebuie desfințată, și-a dovedit pe deplin inutilitatea, mai mult, periculozitatea. Și că de toate este de vină China, care trebuie să plătească factura carantinei mondiale.

 

Părerea mea este că se va reveni, în oarecare timp, la situația dinaintea dictaturii sanitare. Prohibiția a rezolvat ceva în State, gripa spaniolă cu suta de milioane de morți a schimbat modul global de viață? Bună întrebare! Răspunsul este, NU!

 

Am primit un email în care un prieten imi spune ca așteapta articolul, așa că mă opresc aici, doar să vă mai atrag atenția că mâine este o altă zi!