Opinia publică presează guvernul de la Berlin să explice obiectivul prezenţei pe frontul afgan, după creşterea numărului de victime printre militari.

Moartea a şapte militari germani în decurs de doar două săptămâni a resuscitat opoziţia publică faţă de prezenţa Germaniei pe frontul afgan, a treia ca însemnătate după SUA şi Marea Britanie. Guvernul de la Berlin, presat, pe de-o parte, de aliaţii din NATO să-şi sporească semnificativ participarea în cadrul ISAF, este constrâns tot mai mult şi pe plan intern să justifice prezenţa militară pe frontul din Afganistan, intrată în al optulea an.

Primele disensiuni au apărut deja şi pe plan politic, deşi, până de curând, toate formaţiunile, cu excepţia Partidului Stângii, au susţinut misiunea din Afganistan. Ottmar Schreiner, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), aflat acum în opoziţie, a avertizat că există tot mai multe semne de întrebare în rândul formaţiunii privind implicarea militară germană în operaţiunile de pe frontul afgan.

„Dacă lucrurile nu se îmbunătăţesc în Afganistan până la anul, nu prea văd de unde s-ar putea obţine majoritatea necesară extinderii mandatului”, a declarat acesta pentru cotidianul german „Süddeutsche Zeitung”. SPD, care a votat în februarie în favoarea prelungirii misiunii din Afganistan, va încerca, cel mai probabil, să atragă capital electoral de pe urma nemulţumirii publice tot mai evidente.

Mobilizare în presă

Noua stare de spirit din rândul populaţiei se reflectă şi în media germană. „Cu fiecare soldat german mort, apelurile la retragere se fac auzite tot mai puternic. Acest fapt demonstrează că opinia publică germană nu este încă lămurită în privinţa caracterului misiunii”, scria recent publicaţia „Financial Times Deutschland”, preluată de „Der Spiegel”.

„Până la urmă, ce caută soldaţii germani în Afganistan?”, s-au întrebat retoric jurnaliştii cotidianului „Berliner Zeitung”. „În condiţiile în care cancelarul şi guvernul său susţin în continuare prezenţa militară, este de datoria lor să explice şi rolul acesteia. Abia acum îşi dă seama Merkel de dimensiunile misiunii din Afganistan (...), pe măsură ce se confruntă cu virulenţa dezbaterilor”, a conchis ziarul amintit.

„Politicienii au fost prea preo cupaţi de obţinerea majo rităţii parlamentare necesare extinderii mandatului. Dezbaterilor la nivelul societăţii le-a fost acordată mult prea puţină atenţie”, a amintit şi publicaţia economică „Handelsblatt”.

Merkel va da explicaţii

Simţind valul de antipatie, cancelarul Angela Merkel şi-a pro gramat mâine un discurs în parlament. Şeful său de cabinet, Ronald Pofalla, a explicat laconic pentru ZDF că şeful executivului de la Berlin vrea să asigure parlamentarii şi populaţia de înalta consideraţie pe care o poartă militarilor mobilizaţi pe frontul afgan.

Discursul va fi urmat, în zilele următoare, de o întâlnire cu generalul american Stanley McChrystal, comandantul forţelor americane şi ISAF din Afganistan. Generalul vrea să se asigure că trupele germane vor participa la o ofensivă majoră împotriva insurgenţilor talibani, programată pentru sfârşitul acestui an.

4.500 de militari germanisunt mobilizaţi pe frontul afgan în cadrul ISAF

TĂCERE LA LONDRA

Politicienii britanici evită dezbaterea

Un sondaj de opinie realizat recent de institutul IoS arată că 77 la sută dintre britanici vor ca trupele detaşate în Afganistan să se întoarcă acasă. În pofida acestor cifre, niciun partid politic din Marea Britanie nu s-a grăbit să aducă în discuţie publică misiunea de pe frontul afgan.

În cursul dezbaterii de joia trecută dintre laburistul Gordon Brown, conservatorul David Cameron şi liberalul Nick Clegg, fiecare din cei trei protagonişti a amintit dificultăţile cu care se confruntă trupele mobilizate în Afganistan, în special în privinţa armamentului din dotare, dar nu a răspuns la întrebările privind moartea a 281 de militari, din 2001 până în prezent, şi scopul misiunii forţelor britanice.

„Există o tăcere asurzitoare înaintea alegerilor faţă de prezenţa în Afganistan. Cele trei partide principale fac tot posibilul să nu menţioneze subiectul, deşi vasta majoritate a populaţiei se opune misiunii”, a declarat Chris Nineham, membru al organizaţiei „Stop the War”, citat de „The Independent”.