Reorientarea politicii externe a SUA către China va rămâne un factor cheie la Washington, inclusiv după alegerile prezidențiale de peste ocean. Posibil în detrimentul Europei, apreciază Berlinul.
Că Statele Unite sunt din ce în ce mai interesate de regiunea Indo-Pacific în comparație cu Europa, nu este un fenomen nou.
A fost deja cazul în mandatul președintelui Obama, cu „pivotul asiatic”, constând în mutarea „centrului de greutate” al politicii externe americane către această zonă, în detrimentul Bătrânului Continent.
Cu toate acestea, începând cu 2014, Statele Unite și-au sporit prezența militară în Europa, ca parte a operațiunii Atlantic Resolve, care vizează asigurarea țărilor europene care se simțeau amenințate de Rusia.
Motivând procente mici din PIB acordate de către Berlin apărării, plus gazoductul Nord Stream 2 (un colosal pariu gazier câștigat de Putin cu Europa, în defavoarea gazului lichefiat american), președintele Donald Trump și-a pus în practică criticile față de Germania, intenționând să reducă drastic (cu 30%) volumul forțelor americane staționate în această țară.
O perspectivă care nu-i încântă deloc pe mulți politicieni germani,, indiferent de culoarea lor politică.
De exemplu, „miniștrii-președinții” din patru state regionale (Baden-Württemberg, Renania-Palatinat, Bavaria, Hesse) le-au scris celor 13 membri ai Congresului SUA cerându-le să împiedice acest proiect.
Potrivit acestora, forțele americane desfășurate în Germania constituie „coloana vertebrală a prezenței militare în Europa și a capacității de acțiune a NATO”.
Cerându-le americanilor să „nu taie legătura de prietenie (cu Germania), ci „să o întărească”.
La nivelul guvernului federal, care a luat notă de această evoluție a situației, continuă să se considere că NATO trebuie să rămână piatra de temelie a securității europene.
Considerăm că Alianța Nord Atlantică are o valoare deosebită pentru fiecare dintre membrii ei. (...) Trupele americane din Germania ajută la protejarea nu numai a Germaniei și a părții europene a NATO, dar și a intereselor Statelor Unite ale Americii”, a declarat cancelarul german Angela Merkel.
„În Germania știm că trebuie să cheltuim mai mult pentru apărare. Am obținut creșteri considerabile în ultimii ani și vom continua pe această cale pentru a ne consolida capacitățile militare”, a mai spus Merkel, înainte de a estima că Europa trebuie acum să „suporte o povară mai mare decât în timpul Războiului Rece”.
Dar, Angela Merkel a mai spus: „Am crescut cu certitudinea că Statele Unite doresc să fie o putere mondială. Dacă doresc acum să renunțe la acest rol din acest angajament, va trebui să ne gândim foarte serios la acest lucru”.
În condițiile în care Germania asigură președinția rotativă a Uniunii Europene (UE), această reflecție evocată de Angela Merkel trebuie să conducă la dezvoltarea unei „busole strategice” pentru europeni, pentru a anticipa o posibilă dezangajare militară americană.
Declarația îi aparține ministrului german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, rostită în fața Comisiei de securitate și apărare a Parlamentului European, săptămâna trecută.
Astfel, potrivit lui Annegret Kramp-Karrenbauer, rezultatul următoarelor alegeri prezidențiale americane nu va inversa tendința actuală, chiar dacă Joe Biden, rivalul democrat al lui Donald Trump, va câștiga Casa Albă.
Doar tonul și metoda se vor schimba. „Reorientarea politicii externe a Statelor Unite către China va (...) rămâne un factor cheie la Washington, poate în detrimentul Europei”, a spus ea.
„Dacă acesta va fi cazul, înseamnă că noi, europenii, trebuie să fim capabili să putem acționa mai mult decât este cazul astăzi”, a continuat ea.
De aici importanța acestei „busole strategice”, un fel de „cutie de instrumente” care să garanteze consolidarea unui pol european în cadrul NATO.
Pentru Germania, este importantă, spre exemplu, capacitatea de transfer a trupelor pe teritoriul Europei, în acest sens cerând creșterea fondurilor din bugetul UE pentru această esențială „mobilitate militară”. Rețeaua de transport european trebuie adaptată nevoilor militare, a insistat Berlinul.
În plus, această „busolă” ar fi un „pas cheie pentru a garanta că toate statele membre susțin o politică externă și de apărare comune”, bazându-se pe o evaluare comună a amenințărilor la nivelul UE, a explicat Karrenbauer.
Ceea ce nu va fi o sarcină ușoară. De exemplu, unele țări membre (Polonia, statele baltice, Suedia, Slovacia, etc.) fiind mai sensibile la acțiunile Rusiei decât altele (precum Ungaria).
Acest lucru este valabil și vizavi de China, de obiectivele turcești în estul Mediteranei sau deamenințarea teroristă, care nu sunt percepute în același fel la Varvovia ca la Paris.
„Dacă vrem să ne afirmăm ca europeni, putem face acest lucru doar împreună. (…) Este vorba despre apărarea colectivă, este vorba despre operațiuni internaționale, este despre o viziune strategică asupra lumii, este, în final, vorba dacă dorim să ne modelăm activ ordinea mondială”, a insistat doamna Kramp-Karrenbauer.
Pe de altă parte, și în ceea ce privește metoda de evaluare a cheltuielilor militare, în special la nivelul NATO, ministrul german a pledat pentru renunțarea la celebrul standard de 2% din PIB, care, în aceste perioade de criză economică, nu are relevanță.
Pentru Berlin „într-un context de încetinire economică din cauza pandemiei Covid-19, procentul PIB va oferi o viziune și mai disproporționată a contribuției membrilor NATO (…) Cel mai relevant ar fi măsurarea capacităților militare furnizate Alianței”.
Foto: The White House