Germania va alege succesorul lui Merkel. Când va avea loc

epa08488666 German Chancellor Angela Merkel arrives to a meeting of the Christian Democratic Union (CDU) parliament faction meeting at the Reichstag, seat of the German lower house of parliament, the Bundestag, in Berlin, Germany, 16 June 2020. EPA/OMER MESSINGER

Aceste alegeri generale vor reprezenta o ruptură pentru această țară pe care Angela Merkel a condus-o de 15 ani și a cărei popularitate bate încă recorduri.

Data la care Angela Merkel va părăsi postul de cancelar se apropie, după cincisprezece ani în fruntea țării. Guvernul de la Berlin a propus, miercuri, , ca alegerile generale care vor organiza succesiunea sa la cancelarie să se desfășoare duminică, 26 septembrie 2021.

Propunerea făcută în Consiliul de Miniștri nu a fost încă aprobată în mod oficial de șeful statului , Frank-Walter Steinmeier, scrie Le Point.

Aceste alegeri vor marca, indiferent de rezultatul lor, o ruptură pentru Germania odată cu plecarea programată de la putere a Angelei Merkel, cancelar din 2005.

Angela Merkel anunțase, la sfârșitul anului 2018, după mai multe înfrângeri electorale ale partidului ei conservator creștin-democrat, CDU, că nu mai vrea să candideze pentru un al cincilea mandat.

Acum în vârstă de 66 de ani, cea care părea acum câteva luni marcată de uzura puterii, se bucură astăzi de un rating record de popularitate.

Merkel este lăudată pentru buna gestionare a crizei sanitare generate de pandemia Covid-19. Peste șapte germani din zece spun că sunt mulțumiți de activitatea sa.

Continuitate sau viraj la dreapta

Drept urmare, partidul său, care de câțiva ani s-a confruntat cu erodarea bazei electorale, și-a recăpătat forța și este în mare parte în fruntea sondajelor cu peste 36% din opiniile favorabile. Creștin-democrații germani sunt divizați însă în legătură cu a urma un curent centrist, partisan al continuității,  și tentația unui viraj spre dreapta.

Un congres al partidului trebuie, în principiu, să își numească noul președinte, la mijlocul lunii ianuarie.

Trei candidați sunt în cursă: doi moderați, Armin Laschet, șeful celei mai populate regiuni, Renania de Nord-Westfalia, precum și Norbert Rottgen , expert în politică externă și susținător al unei linii mai de dreapta, și Friedrich Merz, un adversar istoric al Angelei Merkel.

Lupta pentru președinție ar trebui să se joace între Armin Laschet și Friedrich Merz. Câștigătorul va fi într-o poziție bună pentru a deveni apoi candidatul conservator german la cancelarie la alegerile parlamentare din septembrie 2021, dar fără garanție imediată.

Pentru că decizia cu privire la acest subiect trebuie luată mai târziu, probabil în primăvară.

Și nu este exclus ca un alt pretendent să ajungă să fie ales: liderul bavarez Markus Söder, responsabil al partidului frate al CDU, CSU.

Markus Söder a devenit una dintre cele mai populare personalități din Germania datorită managementului său, considerat eficient, al pandemiei Covid-19 din Bavaria.

Verzii nu s-au uscat, ci devin esențiali

În fața conservatorilor, social-democrații, în prezent parteneri minoritari în coaliția cu  Merkel, încă nu pot decola: stagnează în sondaje între 16 și 17%.

Candidatul lor la cancelarie este actualul ministru al finanțelor, Olaf Scholz, un susținător al unei linii moderate. Surpriza ar putea veni de la ecologiști: creditați cu aproape 20% din voturi, au devenit esențiali în peisajul politic german, unde participă la unsprezece dintre cele șaisprezece guverne regionale, împărțind uneori puterea cu stânga sau cu dreapta.

Până în prezent, Verzii nu au închis ușa unei viitoare coaliții cu conservatorii la nivel național, o schemă care nu reușise deja să vadă lumina zilei în 2017, dar care a capotat, din lipsă de acord cu liberalii, pe atunci ai treilea parteneri necesari pentru a ajunge la majorate.

Negocierile pentru formarea guvernului anterior au fost îngreunate din cauza apariției unui nou actor pe scena națională, extrema dreaptă AfD (Alternativa pentru Germania), care a atins aproape 13% din voturi și și-a făcut intrarea istorică în Parlament.

Acum i se atribuie un scor de aproximativ 10%, ceea ce ar putea facilita negocierile pentru formarea unui guvern cu o majoritate stabilă.