Germania pare să fie un El Dorado pentru imigranți. Cererile de azil au explodat, provocând o stare de iritare în rândurile populației.

Tabere cu corturi așezate pe parcele de pământ necultivat, paturi pliante care umplu sălile de sport ale școlilor, garajele sau bisericile, containere instalate în grabă în parcările de la marginea autostrăzilor.

Localitățile germane sunt obligate să recurgă la improvizații și nu mai fac față în fața afluxului tot mai mare de refugiați. În 2014, s-au înregistrat 200.000 de cereri de azil. Potrivit ultimelor estimări, în 2015 vor fi 300.000. 20.000 doar în Berlin. 10.000 în Köln.

Germania nu s-a mai confruntat cu un asemenea aflux de refugiați de 20 de ani. Această imigrație masivă pune localitățile în stare de urgență și divizează populația. Oficiul federal al migrației și refugiaților vorbește despre „o dinamică accelerată”, scrie corespondentul în Germania al Le Point.

Cu un nivel scăzut al șomajului, țara cea mai bogată și mai stabilă din zona euro este atracția tuturor refugiaților. Sistemul de asigurări sociale îi face pe toți să viseze. Din clipa în care calcă în Italia sau Grecia, în zona Schengen, mulți nu au altceva în minte decât cum să ajungă cu orice preț în Germania. Potrivit Comisariatului pentru Refugiați al ONU, Germania este țara care primește cel mai mare număr de refugiați din Europa.

Din 2008 până azi, numărul solicitanților de azil aproape s-a dublat în Europa. Evident, Germania este prima. Azilanții sunt mai ales sirieni, irakieni sau afgani care fug din zona de război, dar și kosovari care speră să scape de mizeria economică și de corupția de acasă.

Doar în ianuarie, potrivit statisticilor Ministerului de Interne, 3630 de kosovari au depus cereri de azil, adică dublu față de decembrie. 18.000 au ajuns în Germania de la începutul anului și din cauza lor procedurile de examinare a cererilor de azil au fost accelerate. În 14 zile, dosarul trebuie rezolvat.

Autoritățile germane au lansat o campanie de informare chiar în Kosovo pentru a preveni din start pretendenții la azil că șansele lor sunt extrem de mici. În ianuarie, doar 0,3% dintre solicitările de azil ale kosovarilor au fost acceptate.

În fața afluxului de refugiați, Bundestagul ar putea declara Serbia, Macedonia și Bosnia drept țări sigure, pentru ca cetățenii lor să nu mai poate obține statutul de refugiați.

Populația germană este divizată. Există un mare elan de solidaritate. Voluntarii care organizează colecte și împart haine groase cer să se deschidă granițele pentru toți cei aflați în dificultate în țările lor, indiferent care ar fi acestea.

Însă mulți (dovadă sunt manifestațiile Pegida și altele asemenea) „pragul de toleranță” a fost depășit. CSU, partidul bavarez conservator, cere un control strict la frontiera cu Austria, țară de tranzit.

Un sondaj comandat de Comisia Europeană și realizat de Eurobarometru arată că două treimi dintre germani nu acceptă ca refugiați din afara Uniunii Europene să se mai instaleze în Germania. Mai mult, imigrația este tema care îi îngrijorează cel mai mult pe germani.