Germania l-a băgat în ședință pe ambasadorul Chinei de la Berlin. Scandal de proporții

Sunt tensiuni foarte mari la nivel diplomatic între UE și China, Germania a luat și ea atitudine după deciziile din ultimele zile.

Scandal între Uniunea Europeană și China, acuzată de oficialii de la Bruxelles că aplică un tratament inuman comunității uigure. Ieri, de la UE s-au impus sancţiuni împotriva a patru foşti sau actuali lideri din regiunea chineză Xinjiang (nord-vest). Aceeași decizie fiind luată și de Canada, dar și de către Marea Britanie.

În replică, oficialii de la Beijing au răspuns sancţionând 10 personalităţi europene. Toate personajele au fost acuzate că 'răspândesc minciuni” pe baza unor studii pe care China nu pune niciun preț. Și despre care afirmă că ar fi subiective.

Uniunea Europeană și China au o relație extrem de încordată după ultimele decizii luate de la Bruxelles și Beijing

Marți, Miguel Berger, secretarul de stat german în Ministerul de Externe, l-a invitat pe ambasadorul Chinei la Berlin pentru a purta o discuție discuţie urgentă pe tema acestui conflict diplomatic.

Secretarul de stat i-a spus ambasadorului Wu Ken că sancţiunile chineze reprezintă '„o escaladare exagerată care afectează inutil relaţiile dintre UE şi China. Reprezentantul Germaniei a cerut în numele guvernului federal ca această decizie să fie anulată imediat. Același gen de mesaj au fost tranmise și de alte țări, ambasadorilor chinezi. Aceștia au dat explicații și în Franța, la Paris, și în Belgia, la Bruxelles.

Chinezii neagă din răsputeri acuzațiile aduse de studiile americanilor și australienilor

Conform studiilor efectuate de institute din Statele Unite ale Americii şi Australia, cel puţin un milion de uiguri au fost internaţi în lagăre. Ce se află in regiunea chineză Xinjiang (nord-vest). Iar unii dintre cei oprimați au fost supuşi muncii forţate şi sterilizărilor.

Oficialii de la Beijing au negat vehement ultimele două acuzaţii. Și au precizat că taberele sunt, de fapt, niște centre de formare profesională.  Care au ca scop principal să menţină populaţia departe de extremismul religios şi de separatism, după o serie de atacuri ce au fost atribuite uigurilor, conform Agerpres.