Mulţi localnici se întreabă: Mai este ţara mea? Jurnaliştii de la Der Spiegel realizează o adevărată radiografie a societăţii germane de astăzi.

Concluziile sunt îngrijorătoare şi nu este puţin lucru. Acest tip de realităţi este scos în evidenţă de jurnaliştii unei reviste de centru stânga, mai apropiaţi de ceea ce înseamnă toleranţa faţă de imigranţi şi susţinerea multiculturalismului.

Der Spiegel scrie: „Fiecare a cincea persoană care locuiește în Germania are un trecut de imigrant, iar proporţia continuă să crească. Mulți germani se simt străini în țara lor, se tem că valul de imigranţi schimbă republica.”

 

O națiune aflată sub presiune

Jurnaliştii de la Der Spiegel au realizat un reportaj în spitalul Mariahilf din Hamburg. Aproape 40% dintre mamemele care nasc în maternitatea unităţii medicale sunt originare din afara Germaniei. Zona în care se află spitalul nu este una dintre cele mai sărace din ţară. Oricum, statisticile arată că numărul mamelor născute în străinătate este la fel de important în toate spitalele din marile oraşe germane.

Cele mai recente cifre publicate de Oficiul Federal de Statistică, în 2016, arată că aproape fiecare al patrulea bebeluş născut în Germania în anul respectiv avea o mamă de origine străină. Femeile imigrante contribuie într-adevăr la creşterea ratei naşterilor în Germania. În ziua de astăzi, fiecare a cincea persoană care trăieşte în ţară are rădăcinile în străinătate.

Faptul că Germania este o ţară de imigraţiei este clar şi este un lucru considerat pozitiv de numeroşi politicieni de la Berlin. Ţara nu se mai confruntă, spre exemplu, cu îmbătrânirea populaţiei, fenomen care afecta Germania de decenii.

 

Schimbările nu îi fac fericiţi pe toţi

Schimbarea rapidă produsă în societatea germană nu bucură, nici pe departe, pe toată lumea.

Un segment larg al populaţiei se întreabă ce mai înseamnă Heimat (Patrie) în ziua de astăzi. Ce va însemna în 10, 20 sau 30 de ani? Oamenii au îndoieli că guvernul este capabil să rezolve problemele care rezultă deja din lipsa integrării unor grupuri de imigranți, în special cei care au o cultură şi o religie total diferită de cea germană şi europeană, în cele din urmă.

Unii se tem că Angela Merkel, cancelarul de la Berlin, conduce țara spre un viitor sumbru, cu o politică de încurajare a imigraţiei fără un scop definit - o politică ce permite imigranților să vină în Germania și să solicite azil, mai degrabă decât una care urmărește în mod activ să aducă lucrători cu înaltă calificare. O politică care în cele din urmă înseamnă că și cei cărora le sunt respinse cererile de azil li se permite în cele din urmă să rămână, oricum, mai scrie Der Spiegel.

 

Preocuparea justificată sau frică exagerată? Dezbaterea despre Islam şi Patrie în cifre şi fapte

 

Astfel de temeri legate de migrația necontrolată nu sunt nimic nou. Ele au contribuit la catapultarea lui Thilo Sarrazin, politicianul populist german care a scris „Deutschland schafft sich ab”, titlu care poate fi cel mai bine tradus ca „Germania se îndepărtează de sine” în topul listei de bestselleruri. Dar, în momentul în care Sarrazin își promova teoriile despre dragostea imigranților musulmani pentru procreare, în fiecare an în Germania intrau doar 40.000 de noi solicitanți de azil. La vârful crizei refugiaților din 2015, mult mai mulţi imigranţi soseau în țară în doar câteva zile.

 

Cei de etnie germană, înlocuiţi

De atunci, în Germania au sosit 1.4 milioane de refugiați. Un indiciu despre cât de profundă este spaima şi furia indusă în mai multe segmente ale societă- ţii germane este apariţia teoriei conspiraţiei care sus- ţine că Merkel, împreună cu alte puteri tenebroase asociate, intenționează să schimbe populația de etnie germană și să o înlocuiască cu stră- inii, mai scrie Der Spiegel.

Michael Butter, profesor de studii americane la Universitatea din Tübingen, care este, de asemenea, un expert în analiza teoriilor conspiraţiei, declară că, în prezent, aceasta este una dintre cele mai populare teorii ale conspirației care circulă în Germania.

Unul dintre motivele pentru care a devenit atât de populară este faptul că societatea, politicienii și mass-media nu au discutat o parte din evoluțiile înregistrate în mod deschis, uneori din teama de a nu încărca cu muniţie armele xenofobilor.

 

Dezbaterea, fără obiectivitate

Prea des dezbaterea despre imigraţie a fost condusă de oameni prea preocupaţi să arate corectitudine şi toleranţă, în loc să abordeze în mod abrupt şi onest problemele ivite. Speranţa că imigraţia prost gestionată şi conflictele create pe cale de consecinţă se vor rezolva de la sine, printr-o abordare optimistă, s-a năruit, mai scrie Der Spiegel.

Segmente mari ale populației germane suferă de un adevărat stres legat de identitate. Germanii care nu au imigranţi în cadrul propriilor familii se tem că aceştia din urmă îi vor lăsa fără Heimat (Patrie), în sensul în care ei înţeleg aceste valori.

Germania înţelege că şi-a dizolvat identitatea într-un val de imigranţi

 

Mulţi localnici se întreabă: Mai este ţara mea?

 

Jurnaliştii de la Der Spiegel realizează o adevărată radiografie a societăţii germane de astăzi. Concluziile sunt îngrijorătoare şi nu este puţin lucru. Acest tip de realităţi este scos în evidenţă de jurnaliştii unei reviste de centru stânga, mai apropiaţi de ceea ce înseamnă toleranţa faţă de imigranţi şi susţinerea multiculturalismului.

Der Spiegel scrie: „Fiecare a cincea persoană care locuiește în Germania are un trecut de imigrant, iar proporţia continuă să crească. Mulți germani se simt străini în țara lor, se tem că valul de imigranţi schimbă republica.”

 

O națiune aflată sub presiune

Jurnaliştii de la Der Spiegel au realizat un reportaj în spitalul Mariahilf din Hamburg. Aproape 40% dintre mamemele care nasc în maternitatea unităţii medicale sunt originare din afara Germaniei. Zona în care se află spitalul nu este una dintre cele mai sărace din ţară. Oricum, statisticile arată că numărul mamelor născute în străinătate este la fel de important în toate spitalele din marile oraşe germane.

Cele mai recente cifre publicate de Oficiul Federal de Statistică, în 2016, arată că aproape fiecare al patrulea bebeluş născut în Germania în anul respectiv avea o mamă de origine străină. Femeile imigrante contribuie într-adevăr la creşterea ratei naşterilor în Germania. În ziua de astăzi, fiecare a cincea persoană care trăieşte în ţară are rădăcinile în străinătate.

Faptul că Germania este o ţară de imigraţiei este clar şi este un lucru considerat pozitiv de numeroşi politicieni de la Berlin. Ţara nu se mai confruntă, spre exemplu, cu îmbătrânirea populaţiei, fenomen care afecta Germania de decenii.

 

Schimbările nu îi fac fericiţi pe toţi

Schimbarea rapidă produsă în societatea germană nu bucură, nici pe departe, pe toată lumea.

Un segment larg al populaţiei se întreabă ce mai înseamnă Heimat (Patrie) în ziua de astăzi. Ce va însemna în 10, 20 sau 30 de ani? Oamenii au îndoieli că guvernul este capabil să rezolve problemele care rezultă deja din lipsa integrării unor grupuri de imigranți, în special cei care au o cultură şi o religie total diferită de cea germană şi europeană, în cele din urmă.

Unii se tem că Angela Merkel, cancelarul de la Berlin, conduce țara spre un viitor sumbru, cu o politică de încurajare a imigraţiei fără un scop definit - o politică ce permite imigranților să vină în Germania și să solicite azil, mai degrabă decât una care urmărește în mod activ să aducă lucrători cu înaltă calificare. O politică care în cele din urmă înseamnă că și cei cărora le sunt respinse cererile de azil li se permite în cele din urmă să rămână, oricum, mai scrie Der Spiegel.

 

Preocuparea justificată sau frică exagerată? Dezbaterea despre Islam şi Patrie în cifre şi fapte

 

Astfel de temeri legate de migrația necontrolată nu sunt nimic nou. Ele au contribuit la catapultarea lui Thilo Sarrazin, politicianul populist german care a scris „Deutschland schafft sich ab”, titlu care poate fi cel mai bine tradus ca „Germania se îndepărtează de sine” în topul listei de bestselleruri. Dar, în momentul în care Sarrazin își promova teoriile despre dragostea imigranților musulmani pentru procreare, în fiecare an în Germania intrau doar 40.000 de noi solicitanți de azil. La vârful crizei refugiaților din 2015, mult mai mulţi imigranţi soseau în țară în doar câteva zile.

 

Cei de etnie germană, înlocuiţi

De atunci, în Germania au sosit 1.4 milioane de refugiați. Un indiciu despre cât de profundă este spaima şi furia indusă în mai multe segmente ale societă- ţii germane este apariţia teoriei conspiraţiei care sus- ţine că Merkel, împreună cu alte puteri tenebroase asociate, intenționează să schimbe populația de etnie germană și să o înlocuiască cu stră- inii, mai scrie Der Spiegel.

Michael Butter, profesor de studii americane la Universitatea din Tübingen, care este, de asemenea, un expert în analiza teoriilor conspiraţiei, declară că, în prezent, aceasta este una dintre cele mai populare teorii ale conspirației care circulă în Germania.

Unul dintre motivele pentru care a devenit atât de populară este faptul că societatea, politicienii și mass-media nu au discutat o parte din evoluțiile înregistrate în mod deschis, uneori din teama de a nu încărca cu muniţie armele xenofobilor.

 

Dezbaterea, fără obiectivitate

Prea des dezbaterea despre imigraţie a fost condusă de oameni prea preocupaţi să arate corectitudine şi toleranţă, în loc să abordeze în mod abrupt şi onest problemele ivite. Speranţa că imigraţia prost gestionată şi conflictele create pe cale de consecinţă se vor rezolva de la sine, printr-o abordare optimistă, s-a năruit, mai scrie Der Spiegel.

Segmente mari ale populației germane suferă de un adevărat stres legat de identitate. Germanii care nu au imigranţi în cadrul propriilor familii se tem că aceştia din urmă îi vor lăsa fără Heimat (Patrie), în sensul în care ei înţeleg aceste valori.

Sentimentele generate de dezrădăcinare

În același timp, germanii recenţi se simt marginalizați și străini. Dar este un fenomen cu totul diferit pentru refugiații care sosesc aici. Atunci când se gândesc la ceea ce înseamnă acasă, ei încă se raportează la casa pe care au pierdut-o, locul din care au plecat fortuit.

Ministrul german de interne, Horst Seehofer, liderul partidului conservator Uniunea Creștin Socială (CSU), ramura bavareză a Uniunii Creștin-Democrate a lui Merkel (CDU), a afirmat că dezrădăcinarea apare pentru că Islamul nu aparține Germaniei.

„Nu. Islamul nu aparţine Germaniei. Germania este marcată de creştinism. Duminica liberă, zilele de sărbătoare creştine şi ritualuri precum Paştele, Rusaliile sau Crăciunul sunt parte a sa”, a declarat Seehofer.

„Însă musulmanii care trăiesc la noi aparţin, evident, Germaniei. Acest lucru nu înseamnă, evident, că ne vom abandona din considerente false tradiţiile şi obiceiurile”, a adăugat Seehofer, ale cărui atribuţii ministeriale includ, de asemenea, şi un inedit „Minister al Patriei (Heimat)”.

Jurnaliştii de la Der Spiegel scriu că afirmaţia lui Seehofer referitoare la islam este un nonsens. Aproximativ 4,7 milioane de musulmani numesc Germania „acasă”. Mulți s-au născut aici și sunt foarte bine integrați în societate. Există cel puțin o moschee în aproape toate orașele mari din Germania.

Dar chiar și la câteva săptămâni după ce Seehofer a făcut aserţiunile cu privire la islam, dezbaterea pe marginea comentariilor sale încă aprinde spirite. De fapt, sondajele arată că multe părți ale populației germane sunt de acord cu Seehofer. Dar de ce? Deoarece, spunând că „Islamul nu aparține Germaniei”, este o modalitate de a-și exprima dezaprobarea față de felul în care se schimbă țara. Un mod de a spune că ar dori ca toate acestea să se oprească.

 

Creştinismul pierde aderenţi, Islamul este în plin avânt

CSU a promis germanilor îngrijorați că țara va rămâne una formată pe tiparul tradițiilor iudeo-creștine. Este adevărat, însă, că aderarea la bisericile creștine din țară s-a diminuat de ani de zile. Numai în 2016, 350.000 de oameni au părăsit biserica.

Pentru că bisericile creștine se închid în multe locuri din țară musulmanii construiesc noi moschei - sau preiau clă- diri care altfel rămân goale.

În cartierul Horn din Hamburg, comunitatea islamică al-Nour este chiar în curs de transformare a unei foste biserici într-o moschee, cu ajutorul finanțării din Kuweit. Biserica a fost părăsită de mai bine de 16 ani. Membrii ei au murit, au părăsit biserica sau s-au mutat. Musulmanii spun că este o oportunitate convenabilă de a face uz de un spațiu gol. Unii văd totuși convertirea clădirii de la biserică la moschee drept simbolică, mai scrie Der Spiegel.

Unii germani solicită măsuri ferme

Poliţia germană ar trebui să aibă dreptul de a-i respinge la graniţă pe migranţii fără documente de intrare în ţară. Declaraţia îi aparţine lui Ernst Walter, liderul sindicatului din poliţie, DPoLG, în contextul dezbaterilor care au loc în Germania cu privire la politica de azil. El a subliniat că toate landurile germane trebuie să „dispună de suficiente centre de reţinere şi să coopereze cu instanţele pentru a-i expulza pe cei care sunt obligaţi să părăsească ţara”.