Antisemitismul islamist este absent din recentele inițiative luate de guvernul german.
Guvernul german a anunțat recent că va lua noi măsuri pentru „lupta fermă contra extremismului de dreapta și antisemitismului, prin toate mijloacele puse la dispoziție de statul de drept.
Unele măsuri, prezentate de Christine Lambrecht, ministrul Justiției, ar putea aduce atingere libertății de expresie.
Potrivit Deutsche Welle: „Platformele de servicii online, precum Facebook, YouTube și Twitter, vor fi obligate să raporteze orice discurs de ură către autorități și adresele IP ale persoanelor implicate. Până acum, rețelele sociale nu trebuiau decât să elimine aceste discursuri de ură într-un anumit timp”.
NetzDG, o lege germană foarte controversată și asemănată cu cenzura (intrată în vigoare în 2017) obligă rețelele sociale să suprime sau să blocheze orice insultă, calomnie, defăimare, incitare la ură, etc. Rețelele social-media trebuie să acționeze în 24 de ore de la primirea unei reclamații, dar au o perioadă de șapte zile pentru cazuri complexe. Dincolo de asta, se consideră că nu au reușit să acționeze, iar guvernul german va avea dreptul să le aplice o amendă de până la 50 de milioane de euro.
Măsurile prezentate de Christine Lambrecht fac referire la atacul antisemit de la sinagoga din Halle (Saxonia, anul trecut), când un german, Stefan Balliet, a încercat să intre, fără succes, în sinagogă pentru a omorî evrei. Însă a reușit să ucidă două persoane, în apropierea lăcașului de cult.
Balliet și-a filmat și distribuit pe Internet atacul, și-a recunoscut convingerile antisemite. „Atacul îngrozitor asupra comunității evreiești din Halle ne arată la ce poate duce dezinhibarea și dezlănțuirea urii pe Internet”, a spus Lambrecht.
Potrivit Die Welt, acest noul ansamblu de măsuri urmează și dezvoltă „metodele de prevenție deja folosite contra extremismului de dreapta”.
„În special, programele care vizează promovarea democrației și prevenirea extremismului, precum și măsurile educației politice în general”.
Totuși, potrivit Die Welt, „trebuie intensificată protecția constituțională împotriva extremismului de dreapta”. Și serviciile de securitate și sistemul judiciar „trebuie să aibă instrumentele necesare pentru a lupta împotriva crimelor motivate politic de dreapta”.
Evident, proiectele guvernamentale vizează doar antisemitismul de extremă dreapta. Faptele antisemite ale extremiștilor islamiști sunt complet trecute sub tăcere, notează însă Gatestone Institute.
O omisiune cu atât mai stranie cu cât o a doua anchetă cu privire la discriminarea și infracțiunile de ură împotriva evreilor din UE, publicată în 2018 de către Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) nu lasă dubii.
„Respondenții au descris autorii celui mai grav incident de hărțuire antisemită pe care l-au experimentat ca: persoane pe care nu le cunoșteau și persoane cu o poziție musulmană extremistă”, se arată în raportul FRA.
Anterior, FRA constata că „principalii autori ai incidentelor antisemite sunt inslamiștii, tinerii musulmani radicalizați, apoi neonaziștii și simpatizanții extremei drepte și, în unele cazuri, și grupările extremei stângi.
Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV), serviciul federal de informații interne, a publicat, în iunie 2019, un raport cu privire la „antisemitismul în cadrul islamismului”, cu obiectivul să „sensibilizeze opinia publică cu privire la antisemitismul islamist”.
„Pentru a măsura întinderea propagandei și a demonstrațiilor antisemite în cercurile islamiste din Germania, BfV a înregistrat de la sfârșitul anului 2015 toate evenimentele antisemite având o presupusă origine islamistă”, se arată în raport.
„Arhivarea acestor evenimente arată că demonstrațiile antisemite de origine islamistă nu sunt rare în Germania. Doar pentru perioada ianuarie-decembrie 2017, au fost înregistrate peste 100 de incidente, de la predici antisioniste la graffiti antisemite și atacuri verbale și fizice împotriva evreilor. Acesta este probabil doar vârful aisbergului”.
„Până astăzi, evenimentele violente nu au fost clasificate în mod sistematic. Dar incidentele individuale simple arată că radicalizarea ideologică a oamenilor și incitarea la ură și violență prin idei antisemite formează un teren propice pentru violență tot mai mare”.
De ce antisemitismul jihadist nu a fost inclus în noul mecanism guvernamental pentru combaterea antisemitismului? Întrebarea merită pusă cu atât mai mult cu cât, în aprilie 2018, potrivit Die Welt, cancelarul Angela Merkel a recunoscut că: „Trebuie să ne confruntăm cu o situație nouă, care arată că refugiații sau oamenii de origine arabă importă o altă formă de antisemitism în țară”.
Evaluarea serviciilor de informații germane, astfel cum a fost formulată în raportul anual din 2018 privind protecția Constituției, confirmă amploarea amenințării jihadiste, nu numai împotriva evreilor germani, ci împotriva tuturor germanilor.
„Dacă avem în vedere doar cifrele, se poate spune că extremismul islamist a crescut ușor și privește un număr de aproximativ 26.560 de persoane în 2018 (25.810 în 2017). Deși nu a fost organizat un atac islamist în Germania în 2018, diferite atacuri au fost dejucate în diferite etape de pregătire, ceea ce indică faptul că nu există niciun motiv să slăbim vigilența”. „Amenințarea teroristă din Germania rămâne puternică și stabilizată la un nivel ridicat. Germania continuă să fie ținta organizațiilor jihadiste precum
Statul Islamic sau Al-Qaeda. Germania și interesele germane din străinătate se confruntă cu o amenințare constantă, gravă, care poate duce la atacuri teroriste în stil jihadist în orice moment”.
Având în vedere acest scenariu oficial al amenințărilor cu care se confruntă cetățenii germani, guvernul german trebuie să explice tuturor cetățenilor săi de ce este atât de „selectiv” în răspunsul său la antisemitism.