Ministrul de Interne, Gerhard Karner, a vorbit despre blocada Schengen impusă pentru România şi Bulgaria și despre extremiștii de dreapta din Austria. Este prima declarație pe care a făcut-o după ce Austria s-a opus total aderării noastre, scrie publicația Der Standard.

Ministrul de Interne, Gerhard Karner, a declarat că este „supărat” că „s-a trezit cu documentele juridice” ale extinderii spațiului de liberă circulație pe masă. Întrebat de jurnaliștii de la derstandard.at. de  ce a respins aderarea României la Schengen şi cu ce a greșit țara, ministrul de Interne a spus:

„Am votat împotriva admiterii Bulgariei și României în acest moment. Pentru că Schengen nu funcționează în acest moment, altfel nu am avea 75.000 de migranți neînregistrți în Austria. Și am sugerat amânarea aderării și votarea din nou în septembrie, de exemplu. După această fază poți spune: s-a întâmplat ceva, au fost implementate măsurile pe care Comisia Europeană le-a anunțat? Hârtia are răbdare, acțiunea este importantă”, a explicat ministrul austriac.

 Gerhard  Karner: „Și eu sunt supărat”

Ministrului de Interne i s-a cerut să comenteze despre neadevărul cu privire la imigranții care vin în Austria prin România, sublinindu-se faptul că persoanele care solicită azil în Austria vin prin Serbia și Ungaria, şi că România are motive să fie supărată pe abordarea Austriei.

Întrebat cum comentează supărarea românilor după acest vot, a spus că „Și eu sunt supărat”.

„Și eu sunt supărat. Anume pe procedură, pentru că actele juridice au fost puse pe masă practic peste noapte. De mai bine de un deceniu se discută despre extinderea spațiului Schengen. Și acum vine dintr-odată, fără să pregătească populația pentru ceea ce va aduce această extindere: Este vorba de o creștere a securității? Sau există plusuri și minusuri să-ți asumi riscul?”.

Întrebat dacă evaluarea cu privire la România și Bulgaria ar arăta diferit dacă nu ar exista alegeri în Austria, acesta a răspuns:

„Una nu are nimic de-a face cu cealaltă. Avem cel mai mare număr de refugiați din 1956 încoace, de fapt de migrație ilegală, pentru că știm că majoritatea sunt refugiați economici. Nu pot ignora asta. Și indiferent dacă există sau nu alegeri undeva, acestea sunt faptele și trebuie să mă confrunt cu ele în calitate de ministru”, a mai spus oficialul austriac.

 În Austria au fost aproape 40.000 de cereri de azil anul trecut, în Ungaria 40

Austria a publicat noi date privind migrația ilegală, chiar înainte de a vota, care arată că România și Bulgaria sunt pe ruta traficului, statul român fiind pe locul patru în topul traficanților, cu doar câteva ore înainte de votul privind aderarea la Schengen.

Karner: Dacă un indian care caută o viață mai bună şi vrea să lucreze în Austria, Italia, Spania sau Portugalia, atunci nimeni din Ungaria nu-l va face să rostească cuvântul „azil”. Pentru că nu vrea să lucreze în Ungaria, ci în Europa de Vest”.

Întrebat cum comentează faptul că mulți dintre imigranții care au cerut azil în Austria au plecat mai departe, în alte țări europene, ministrul a răspuns: „Totuși, poliția a înregistrat 100.000 de persoane la graniță”.

Jurnaliştii insistă: Cei mai mulți dintre ei s-au mutat în alte țări UE – așa că nu au pus presiune asupra sistemului intern

Karner a susţinut o idee fixă, şi anume: „Poliția a înregistrat în trecut 100.000 de oameni la graniță. Dar de atunci cifrele au scăzut semnificativ de la un nivel ridicat. Ceea ce a realizat poliția din Nickelsdorf este enorm. Dar dacă ne uităm înapoi, locaţiile destinate imigranților și-au atins limitele. Șeful agenției federale de protecție socială a spus că există persoane fără adăpost, adică tinerii din India și Tunisia care dorm sub copaci, în piețele satelor, în gări - sau dorm în corturi la școlile de poliție”, a concluzionat ministru, despre un lucru care nu se poate spune că ar avea vreo legătură cu intrarea României în Spaţiul Schengen, fiind vorba de bucătăria internă. Aşa cum îi reproșează şi jurnalistul spunând că „în calitate de ministru de Interne responsabil, trebuia să rezolve toate ceste probleme”, scrie derstandard.at.