Cea mai importanta expozitie a Muzeului de Arta din Timisoara este "Dominarea Irationalului", de Salvador Dali.

Pe simezele muzeului pot fi vazute, pana pe 7 august, 125 de litografii originale si patru fotocolaje.   Potrivit directorului muzeului, Marcel Tolcea, numarul vizitatorilor s-a dublat, precum si paza cladirii. „Parintele suprarealismului”, Salvador Dali, atrage ca un magnet iubitorii de arta.

Litografiile care pot fi vazute sunt pe trei teme: Don Quijote, litografiile pentru ilustratiile la „Divina Comedie”, precum si la „Decameronul”. Lucrarile apartin unui colectionar particular din Luxembourg.

„Daca, oriunde in Europa, pretul de intrare la o astfel de expozitie este de 90 de euro, biletul la Muzeul de Arta din Timisoara este de trei euro”, spune directorul.

Cele patru colaje foto din expozitie sunt singurele lucrari originale realizate de  Dali in 1962. O firma din Düsseldorf a editat aceste opere pentru cartea „Dali de Gala”, aparuta la 1976.

Cele patru colaje expuse la Muzeul de Arta din Timisoara sunt un „Autoportret monofotografic impreuna cu imaginea Galei in calugarita spaniola conform viziunii lui Dali”, apoi „Imaginea lui Voltaire este prezenta pretutindeni in afara de locul unde se afla el”, „Venus din Cullero si figurile impietrite din Cap Creus” si „Gala, Lydia si Lorca supravegheaza portul Ligat”.

Don Quijote, Divina Comedie si Decameronul Litografiile lui Dali au titluri lungi si metaforice. „Don Quijote citeste intr-o lumina demna de Vermeer, lumina care trece printr-o fereastra de sticla, lasand sa apara in acest fel viziunile lui Zapateado al lui Goya” sau lucrarea: „Aura lui Cervantes: Aura lui Cervantes este intruparea dumnezeiasca a unui rosu-galben special - in contrast declarat cu tonul de nicotina rosu-galbui al lui Turner, pe care il regasim in atingerea unui pian de fildes”.

Spre deosebire de atitudinea sa de excentric, original pana la limita delirului, Dali a devenit cu timpul prizonierul propriului sau personaj, orgolios si imprevizibil.

In textele scrise pe litografiile pentru Don Quijote sau Divina Comedie se remarca „o anume pietate, el care a impins impietatea pana intr-acolo incat a desenat-o pe Sfanta Fecioara cu trasaturile Galei”, declara Marcel Tolcea.

Directorul muzeului apreciaza ca expozitia este importanta si prin faptul ca, desi lucrarile expuse sunt litografii, „prin tehnica lor sunt unicate, dar reprezentative pentru picturile celebre din creatia sa”.

„Jurnalul unui nebun”

Pentru cei care au citit, spre exemplu, „Jurnalul unui nebun”, aparut in anii ‘90 la Editura Humanitas, jurnal ce reda dimensiunea excentrica, ludic-dementa si suprarealista a uneia dintre personalitatile cele mai importante ale picturii universale, vor regasi in litografiile expuse la Timisoara „acel histrionism, nebunia jucata, surprinde reverenta pe care Dali o face fata de inaintasi”, afirma Marcel Tolcea.

Spre exemplu: „Don Quijote este prezentat triumfator - nu ca un nebun. Volanele spaniole de la gat se compun dintr-o armata intreaga, iar capul se aseamana cu o sfarleaza. Sancho Panza apartine evident unei alte lumi vazute ca prin ceata”.

Gala si Freud

Elemente precum ceasurile lichide, carjele, elefantii cu picioare de paianjen, corpurile monstruoase din mase moi, craniile descompuse sunt considerate marci ale creatiei sale. La inceputul anilor ‘80 a aparut si o serie de falsuri ale operelor sale. Opera sa e concentrata pe recunoasterea sistematica a dorintelor, a lumii subconstiente, a lumii viselor, a delirului, a viziunilor mistice.

O trauma din copilarie l-a determinat pe Dali sa se apropie de psihanaliza lui Sigmund Freud, fapt care se reflecta in opera sa. Artistul a avut un frate, care a murit la varsta de 7 ani din cauza unei pneumonii. La scurt timp s-a nascut artistul, parintii i-au dat acelasi nume ca al fratelui mort - Salvador Dali.

Mai mult, parintii credeau in reincarnarea celui decedat, mama lui Dali sustinand tot timpul ca el ar fi fratele sau renascut. Acest aspect i-a influentat intreaga existenta, astfel ca niciodata Dali nu a putut sa-si regaseasca identitatea. Datorita psihanalizei freudiene, el a reusit cu timpul sa depaseasca problemele copilariei.

Sotia si muza lui Dali a fost Gala, fosta sotie a lui Paul Eluard. De multe ori, Dali o numeste „Zeita Gala”, semnandu-se pe unele lucrari chiar cu numele „Gala-Dali”. In 1975 primeste un titlu nobiliar, devine „marchiz de Pubol”, deoarece in acel timp locuia in Castelul Pubol pe care i-l oferise Galei.

Sotia lui moare in 1982, iar in 1983, Dali picteaza ultimul sau tablou intitulat „Coada de randunica”. Dupa un accident in care sufera arsuri grave, se retrage din viata publica. Paraseste castelul si se adaposteste in turnul „Galatea” din al sau „Teatro-Museo”, unde va muri pe 23 ianuarie 1989, la Figueras, localitatea in care s-a nascut.

Biografie

Viata unui artist multumit de geniul sau

> Artistul s-a nascut pe 11 mai 1904 si a murit pe 23 ianuarie 1989.

> Reprezentant al curentului suprarealist, gratie aparitiilor excentrice si megalomaniei sale, Salvador Dali devine o vedeta mondiala. In 1921 intra la Academia de Arte Frumoase San-Fernando din Madrid, unde se imprieteneste cu Federico Garcia Lorca si Luis Bunuel. Dali incita studentii la manifestari de protest si este exclus din scoala.

> In anul 1926 se duce la Paris, unde ii cunoaste pe Andre Breton, Pablo Picasso, Joan Miro si Paul Eluard. In 1929 o intalneste pe Gala Diaconov, sotia poetului Paul Eluard, pentru care face o pasiune care nu se va stinge tot restul vietii lui. Gala ii devine nu numai sotie, dar si muza inspiratoare, reprezentand-o in multe dintre picturile sale.

> Intre 1939 si 1948 locuieste la New York, unde expozitiile sale se bucura de un mare succes. Artistul se complace intr-o mandrie provocatoare si creeaza teme in care apare, obsesiv, un univers sub semnul erotismului, sadismului, scatologiei si putrefactiei. Se plimba pe strazile New York-lui cu un clopotel, pe care il foloseste pentru a atrage atentia asupra sa - gandul ca ar putea trece neobservat este pentru el la fel de insuportabil ca saracia si smerenia.