ADEVĂRAŢII BĂIEŢI DEŞTEPŢI. Pasionat de biologie, Răzvan Alexandru speră să facă o carieră în medicină veterinară şi să salveze maidanezii de la moarte. Dacă nu, e hotărât să se mute la Houston.

Concursurile la care participă, muzica, pasiunea pentru tehnologie, plimbatul celor trei câini ai săi, şcoala îi ocupă ziua, de dimineaţă până seara, lui Răzvan Alexandru. E elev în clasa a VI-a şi, în curând, va împlini 13 ani.

Fiind conştient că e un băiat căruia "îi merge mintea", uneori prea repede pentru clasa la care învaţă, s-a hotărât că are nevoie de mai multă pregătire. Aşa că s-a înscris la Şcoala de excelenţă. Acum, aproape că nu mai concepe modul clasic în care se face şcoală, statul în bancă şi privitul la tablă, vorbitul doar când eşti întrebat şi faptul că rar i se dă ocazia să-şi manifeste curiozitatea. Prin urmare, Răzvan ar face în aşa fel încât toate instituţiile de în vă ţă mânt să fie exact ca şcoala de ex celenţă. În primul rând "fără note".

"Aici, la cursuri poţi sta pe scaun, poţi să te aşezi şi pe-o pernă şi să mai vorbeşti şi nu e cu nicio notă. Iar la şcoală stai drept în bancă, să te uiţi doar la profesor şi să înveţi să scrii", rezumă el problema.

O şcoală fără note

În opinia lui, în şcoala românească se dă o importanţă prea mare notelor, care contează la toa te examenele importante, şi nu se pune accentul pe ceea ce este mai important pentru ca un copil să înveţe cu plăcere.

"Punctele tari, de exemplu: profesoara de istorie ne predă continuu şi ne pune să învăţăm ca roboţii lecţia şi, când e să trecem la tablă, trebuie să ştim exact. Aici, a venit un ghid din seria întâlniri cu mentori şi am vorbit despre Sarmizegetusa. Şi a venit frumos, am vorbit, nu ca la şcoală. Aici, profesorii sunt mai vorbăreţi, mai prietenoşi şi nu te ceartă dacă ai greşit un răspuns, îţi spun: «Mai încearcă»", explică Răzvan.

Dar înainte de a termina cu facultatea şi de a începe să modeleze un alt tip de şcoală, dezideratul lui este să scape străzile de câinii nimănui. "Ar putea să se mai facă adăposturi. În locul unui mall să se facă un adăpost şi să nu-i eutanasieze pe câini, să-i plaseze la oamenii care-i vor. Şi se vor găsi mereu oameni care-i vor vrea", este optimist băiatul.

Până una alta, visează să studieze în Statele Unite, unde există foarte multe adăposturi pentru animale. Aşa că, dacă nu-i iese răfuiala cu autorităţile române, e posibil să-l pierdem pe Răzvan undeva în Houston, unde i-ar plăcea să lucreze: "Vreau să fiu medic veterinar, îmi plac foarte mult animalele şi când văd un animal pe stradă vreau să-l iau acasă, dar deja am trei câini".

Cursuri pentru dezvoltarea abilităţilor

Acum, Răzvan se concentrează pe pasiunile sale. Îi plac matematica, dar şi tehnologia, muzica, iar româna "aşa şi-aşa". Toate se îmbină destul de bine în programul său încărcat. "Muzica te ajută să gândeşti altfel şi, de exemplu, la tehnologie, dacă te întreabă ceva din altă parte, trebuie să te gândeşti ca la muzică: aia vine acolo, aia acolo. Au o legătură. La tehnologie înveţi un lucru, de economie sau... aşa şi la muzică...", încearcă o analogie băiatul şi se poticneşte.

E de înţeles însă. Mereu gândurile o iau înaintea discursului său şi îl fac să se încurce. Ştie că dacă va învăţa mai mult va reuşi să-şi dezvolte anumite abilităţi, cum ar fi aceea de comunicare, pe care la şcoală nu le fructifică foarte mult: "Este o şcoală în care poţi învăţa mai multe şi nu neapărat dintr-un singur domeniu, cum să comunici cu tine însuţi, cu ceilalţi, să te dezvolţi personal, te învaţă cum e să poţi supravieţui într-un mediu ostil şi ce-ţi mai trebuie pentru asta".

CAMPANIE EVZ: ADEVĂRAŢII BĂIEŢI DEŞTEPŢI:

• Copil cu IQ 154: "Pasiunea mea este să gândesc"
• Geniul de 12 ani care visează la un Microsoft românesc