Generalul Platon Chirnoagă, Soldații Fantomă și planurile lui Hitler de a-i opri pe sovietici

Generalul Platon Chironoagă este o figură mai puțin cunoscută din Al Doilea Război Mondial. A făcut parte din cei care s-au opus URSS până la final.

Generalul Platon Chirnoagă și generalul sovietic Andrei Andreevici Vlasov au jucat un rol mai puțin cunoscut. În finalul celui de-al doilea război mondial. Dacă în Waffen SS au fost mulți soldați francezi, belgieni care au apărat Reichul până la moarte, asta nu înseamnă că dictatorul de la Berlin nu voia să se folosească de soldații fantomă. Adică de armate formate din prizonierii de pe front. Pe care dorea să îi folosească împotriva sovieticilor care avansau spre Vest.

Două nume trebuie amintite aici. Primul nume este al generalului sovietic Andrei Andreevici Vlasov (1901-1946), comandantul ROA, Armatei de Eliberare a Rusiei. Era o armată compusă din prizonieri sovietici care s-a constituit timid, pe etape, din 1943, prin Proclamația de la Smolensk.

Hitler a fost cumva destul de sceptic în aprilie 1943, dar a văzut că Vlasov are succes relativ rapid. Mai ales că el ura visceral noțiunea de slav și de rus. În septembrie 1944, după actul românilor de la 23 august, ROA a primit undă verde pentru organizare și acțiuni de pregătire,. A urmat intrarea în obiective defensive germane. Batalioanele vlasoviste au luptat pe Oder în februarie  1945, contra Armatei Roșii. În mai 1945, la Praga, Vlasov, permite Diviziei I din cadrul ROA să îi ajute pe insurgenții cehi din Praga.

Sărbători cu o vreme nestatornică. Prognoza meteo, actualizată

Candidatul care va câștiga alegerile prezidențiale

Generalul Platon Chirnoagă și Guvernul de la Viena

Vlasov se retrage, predându-se americanilor în 10 mai 1945. A încercat să-i convingă că ar putea să-i ajute contra rușilor mai târziu. Ceea ce americanii în principiu nu au refuzat. Dar la 12 mai, un comando SMERȘ sovietic (Moarte spionilor - Smerti Șpionam) a surprins mașina lui Vlasov, gardată de o grupă americană și l-a răpit. Vlasov a fost judecat și condamnat ca trădător fascist la 1 august 1946.

Al doilea nume este cel al unui român. Generalul Platon Chirnoagă (1894-1974) a fost singurul general român căzut prizonier pe frontul de vest. Filo-german convins, fără a fi însă legionar vreodată, Chirnoagă a făcut parte din Guvernul marionetă Horia Sima. Pe care Hitler l-a numit la Viena ca guvern „al României libere”. Platon Chirnoagă a acceptat să fie Ministru de Război, cu mitropolitul Visarion Puiu ca lider al credincioșilor ortodocși români „liberi”, Vladimir Christi, Ministru al Cultelor etc.

Liderul legionar Vasile Iașinschi i-a propus lui Chirnoagă la 1 noiembrie 1944, să creeze o armată națională din prizonieri români în Germania. La 10 decembrie 1944, data fondării Guvernului Sima, Armata Națională Română-ANR a depus jurământul în fața lui Hitler. Divizia I era comandată de Ernst Alfred Ludwig, neamț originar din România, standartenfuhrer SS. Apoi de Willy Fortenbacher, după ce primul nu s-a înțeles cu Generalul Platon Chirnoagă. Un regiment a fost comandat de Gistaw Wegner,  iar două batalioane erau comandate de căptani români.

Un prim regiment al ANR, constituit, a luptat în martie 1945, pe Oder, contra sovieticilor din Armta Roșie ca și în cazul Armatei lui Vlasov,  al doilea era format în tabăra militară Kaufholz și al treilea era în formare.

Finalul Generalului

Generalul Platon Chirnoagă s-a autodemis la 8 mai 1945, retrăgându-se spre zonele controlate de americani și va trăi ca memorialist și istoric militar la Stuttgart din 1968.

A fost deținut în 1945-1947 la Gleisenbach, apoi a trăit în exil în Franța și Austria până în 1968, fiind condamnat la moarte în contumacie la București în 1946. A murit în 24 martie  1974, la 30 de ani de la momentul 1944.