Generalul în rezervă Constantin Degeratu a declarat că noul acord de la Minsk reprezintă o victorie morală, politică și militară pentru Vladimir Putin, iar scopul președintelui rus este neutralizarea Ucrainei, pe de o parte, și să pună în discuție capacitatea NATO de a acționa conform Articolului 5 al tratatului, care prevede că, dacă un stat membru este atacat, Alianța trebuie să riposteze.

De asemenea, fostul şef al Marelui Stat Major al Armatei mai spune că unul din scopurile președintelui rus este „neutralizarea completă a Ucrainei”, adică „trimiterea în derizoriu a ideii de parteneriat cu NATO”.

„Acesta ar fi punctul 2. Punctul 1 l-au realizat, extinderea la Marea Neagră prin Crimeea. Punctul 3 probabil este cel care ar urma - punerea în discuție a capacității de acțiune potrivit Articolului 5 (din tratatul NATO, n.r.). Probabil că Rusia va încerca să demonstreze că Articolul 5 nu funcționează sau nu funcționează pentru toți şi nu aşa cum îşi imaginează unii”, a spus Constantin Degeratu la Digi 24.   Totodată, generalul în rezervă Constantint Degeratu a evocat scenariul potrivit căruia NATO nu ar putea acţiona în timp util. Generalul în rezervă a arătat că, potrivit unor analize recente, variantele care ar fi luate în calcul la Moscova ar putea fi Estonia și România, potrivit Digi 24.   În ceea ce privește țara noastră, Constantin Degeratu spune că „nu se pune problema ocupării unui teritoriu”, ci, eventual, „scoaterea unui teritoriu de sub controlul forțelor guvernamentale”. Generarul arată că o posibilitate ar fi „însămânţarea unor mişcări separatiste care ar pune România în incapacitate de acțiune a NATO cu o intervenție de tipul Articolului 5”.   Nu este vorba doar de coordonarea și pregătirea unei intervenții din punct de vedere militar, ci și de o decizie politică. Aceasta, în condițiile în care Rusia are relații tot mai strânse cu state care sunt atât membre UE, cât și membre NATO.   „În primul rând e vorba de un vot, iar un vot e o chestiune politică. Liderii politici din NATO nu au mandat popular pentru angajare militară. Sunt sigur ţări care n-ar putea vota pentru acțiune militară acum: Ungaria, Grecia, Bulgaria. Altele ar fi su siguranță reticente”, a spus Constantin Degeratu.