În 2003 cercetătorii descopereau gena care predispune la depresie, pentru ca în anul 2009 mai multe analize să nege orice legătură dintre gena respectivă şi afecţiunea în sine.

Astăzi, o nouă analiză completă confirmă legătura majoră între gena denumită 5-HTTLPR şi depresie. Cercetătorii de la Universitatea din Michigan au tras această concluzie după ce au pus cap la cap 54 de studii pe această temă.

O genă mai lungă sporeşte rezistenţa la stres

Existenţa genei a fost descoperită pentru prima oară în 1990, dar în 2003, cercetătorii au descoperit că o genă mai scurtă i-ar face pe oameni vulnerabili la stres şi, astfel, mai predispuşi la depresie.

Pe de altă parte, o versiunea mai lungă a genei, părea că ar creşte rezistenţa la stres. Gena 5-HTTLPR conţine o proteină care "culege" neurotransmiţătorul numit serotonină (substanţă care influenţează depresia) din sinapse şi îl redistribuie neuronilor pentru a menţine sănătoasă activitatea sistemului nervos.

"Descoperirea majoră este că există o relaţie semnificativă între gena care trasnportă serotonina, stres şi depresie. Persoanele cu secvenţe de ADN ale genei mai scurte sunt mai vulnerabili în faţa stresului", susţine Srijan Sen, conducătorul studiului.

Stresul timpuriu şi prelungit creşte riscul

Nu doar lungimea genei, dar şi tipul de stres influenţează acestă predispoziţie.

Astfel, persoanele cu genă mai scurtă, care au fost maltratate în copilărie sunt mai predispuse spre depresie decât persoanele care au gena scurtă, dar care nu au fost supuşi factorilor de stres timpuriu sau stresului prelungit.

Odată stabilită legătura directă dintre genă, stres şi depresie, următorul pas este depistarea mecanismelor sau factorilor de stres specifici care dereglează activitatea genetică. "Încă nu cunoaştem în ce fel interacţionează factorii de mediu cu această genă astfel încât să declanşeze depresia", subliniază Joan Kaufman, psihiatru la Universitatea Yale.