Cu ajutorul telescopului spatial Hubble a fost identificata o gaura neagra supermasiva situata la o distanta de circa 8 miliarde ani lumina fata de noi si care “fuge” din centrul propriei galaxii.

Această fugă, cred astronomii, ar fi fost generată de undele gravitaționale emise în urma formării acestei enorme găuri negre din unirea altor două găuri negre.

 

Găurile negre stârnesc mult interes, întrucât aceste obiecte stranii ascund multe mistere. Încă nu știm ce anume se găsește în interiorul unei găuri negre, în care spațiul și timpul sunt deformate în mod extrem. Teoria relativității a lui Einstein nu reușește să ne spună ce se întâmplă într-o gaură neagră; ba mai mult, cercetătorii cred că această teorie nici nu este valabilă în interiorul acestor enigmatice obiecte. Din acest motiv descoperirile astronomice legate de găurile negre sunt foarte interesante și urmărite cu mult interes atât de oamenii de știință, cât și de publicul larg.

Recent, o nouă gaură neagră supermasivă a fost descoperită cu ajutorul observațiilor astronomice efectuate de telesopul spațial Hubble. La o distanță de circa 8 miliarde de ani lumină față de noi (deci lumina pe care o vedem a pornit spre Terra atunci când sistemul Solar încă nu exista) se află o enormă gaură neagră, care „fuge” din propria galaxie.

 

Rezultatele acestei descoperiri efectuate de către echipa de cercetători condusă de Marco Chiaberge de la Space Telescope Science Institute și de la John Hopkins University din Baltimore, SUA, sunt în curs de publicare în revista Astronomy&Astrophysics.

 

Au fost până în prezent descoperite în centrul diverselor galaxii multe găuri negre supermasive, cu masa de sute de milioane de ori și chiar de miliarde de ori mai mare ca a Soarelui. Mecanismul care generează aceste găuri negre, precum și rolul pe care-l au în nașterea și evoluția galaxiilor, nu este încă pe deplin elucidat.

 

Gaura neagră recent descoperită este însă oarecum bizară: se situează departe de centrul propriei galaxii și se îndepărtează cu o viteză de 7.5 kilometri pe secundă de centru. Din acest punct de vedere este o gaură neagră neobișnuită: cum de nu se află în centru? De ce „fuge”, care este mecanisml care a generat acest fenomen?

 

Astronomii cred că gaura neagră cu masă de circa un miliard de ori mai mare ca cea a Soarelui s-a născut în urma coliziunii a două galaxii, fiecare dintre acestea având în centru propria gaură neagră. În momentul în care cele două găuri negre s-au întâlnit, acestea au format la început un sistem binar de găuri negre care, rotindu-se una în jurul celeilalte, au pierdut energie prin emisie de unde gravitaționale până când s-au unit într-o unică gaură neagră, eliberând o mare parte din masa care s-a transformat în unde gravitaționale. Aceste unde au dat un impuls noii găuri negre ce s-a format, generând practic viteza cu care se deplasează și la ora actuală. Procesul de generare de unde gravitaționale este asemănător cu cel observat de antenele gravitaționale LIGO în urmă cu circa un an de zile când, pentru pima dată, au fost observate undele gravitaționale produse de coliziunea a două găuri negre cu masa de circa 30 de ori cea a Soarelui.

 

Ceea ce astronomii au observat a fost un quasar extrem de luminos, 3C 186, ceea ce reprezintă un semnal al prezenței unei găuri negre masive în interiorul unei galaxii. Acest quasar se situează la o distanță de 35000 de ani lumină față de centrul galaxiei; această distanță este mai mare decât cea dintre sistemul nostru solar și centrul galaxiei noastre.

 

Ținând cont de viteza cu care se deplasează gaura neagră față de centrul galaxiei, astronomii au calculat că în circa 20 de milioane de ani, un timp scurt la nivel astronomic, aceasta va părăsi galaxia.

 

Astronomii vor face alte măsurători pentru a confirma în mod definitiv această descoperire care ar putea să ne ajute în elucidarea misterelor găurilor negre și al rolului acestora în evoluția galaxiilor și a Universului.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro