Gândul lui Cristoiu. Justiția Română, între GRECO și CEDO
Editura Evenimentul si Capital

Gândul lui Cristoiu. Justiția Română, între GRECO și CEDO

Autor: | | 0 Comentarii | 4030 Vizualizari


Vezi galeria foto:

În iunie 2012, la un seminar internațional din Istanbul (Turcia) dedicat independenței Justiției- la care au ținut discursuri președintele GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei), Marin Mrčela, dar și judecătorul român Vasilică Cristi- Danileț, se evidenția faptul că un prim pas pentru reformarea sistemului local de Justiție era recunoașterea dreptului de aplicație individuală la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (ECHR, lb. engl. în original).

Text & foto: Traian Horia

Pe scurt, Grupul GRECO devenise la Istanbul și un agent de succes pentru Curtea ECHR (sau CEDO- lb. rom.), sub lozinca “Cine nu ascultă de noi, ajunge în proces la Curte. Adică, tot la noi”.

Grupul GRECO și “îngrijorările” sale

… referitoare la Legi ale Justiției din Estul Europei (“îngrijorări” folosite ca simple instrumente de presiune politică asupra unor state membre UE) își găsesc azi, fără nicio dificultate, o continuitate până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, CEDO: aceasta deoarece președintele GRECO, Marin Mrčela, este cel care a planificat încă din 2009 o alianță cu fundația Soros în lupta globală anti-corupție, în timp ce la CEDO au fost și sunt înregistrați judecători “perfecționați” prin fundațiile lui Soros– oameni cu colaborări, cu “reuniuni private” la Universitatea Central Europeană din Ungaria (finanțată prin același controversat “filantrop” american George Soros) sau cu mulți de muncă în propaganda globalistă a unor ONG-uri de genul “Open Society Foundations”. Ce verdict ar da un judecător “globalist”

… de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului când o fundație Soros de genul Comitetul Helsinki i-ar trimite la CEDO, spre competentă judecată, un guvern “naționalist” din România, Polonia, Cehia sau Ungaria? Eventual, i-ar trimite un guvern precum cel al României, acuzat public că nu aplică “sfaturile juridice” oferite prin GRECO și prin susținătorul Soros- magistratul Marin Mrčela. Nu mai este un secret faptul că ideologia “globalismului”, importată agresiv în Europa de entități non-guvernamentale finanțate prin George Soros, prin Granturile Norvegiene sau pe banii Uniunii Europene (UE), este fundamental opusă politicilor guvernelor de tentă conservatoare din Europa care acordă respect cuvântului “granițe” și care insistă că interesele națiunii care i-a dat votul sunt superioare intereselor UE. Care UE, este reprezentată cel mai adesea printr-o mână de “iluminați” de la Comisia Europeană, care au fost “numiți” și nu “aleși” de națiuni. Studiu de caz: Ilias și Ahmed vs. Ungaria

În anul 2017, CEDO dădea publicității judecata pentru cazul “Ilias și Ahmed v. Ungaria”: era aplicația înaintată Curții, în 2015, de doi migranți din Bangladesh, sosiți ilegal în UE, care au mers dinspre Grecia până în Ungaria, unde au solicitat azil. Pentru mai mult de 20 de zile, ei au locuit (“decent” susține Încheierea CEDO) într-o zonă de tranzit la granița Serbia-Ungaria, fiind trimiși înapoi spre Serbia (considerată o “țară sigură”) în baza unui Decret al guvernului maghiar.Cei doi migranți au sesizat CEDO cu privire la stresul cauzat de condițiile de trai (“substandard”) din Zona de Tranzit Röszke, unde le-au fost încălcate drepturile și de unde nu li s-a permis să treacă spre Ungaria. În plus, decizia Ungariei îi punea sub risc să ajungă din nou în Grecia, în condiții “grele” de viață. Judecătorii CEDO au decretat că celor doi migranți le-au fost încălcate dreptul la mișcare, libertate și securitate și au dispus despăgubirea lor de către Ungaria. Aceasta în contextul în care Bangladesh nu este o țară cu război civil și nici nu era foarte sigur că ar fi obținut azil, dacă aplicau ca și migranți economici. Sunt două lucruri care au intrat

… în viața de zi-cu-zi a europeanului, sub actuala conducere a Comisiei Europene Jean Claude Juncker- Frans Timmerman: terorismul în stradă și migrația în afara controlului. Al treilea lucru, mai puțin vizibil, ține de foșgăiala hârtiilor de la CEDO, Curtea care apare că bagă pe fereastră migranții ilegali respinși pe ușă de state membre UE. În acest context, nici nu mai devine șocant faptul că, pentru încheierea din Martie 2017 a CEDO, dar și pentru cea din 2018, prezența a doi migranți din Bangladesh la porțile Ungariei apare aproape firească magistraților Curții Europene. Mai mult, Curtea își ia libertatea de a pune sub semnul întrebării faptul că Ungaria a folosit o lege proprie (un Decret de Guvern) pentru interzicerea accesului celor doi migranți în țară. A schimbat, adică, “abrupt”, legislația referitoare la regimul de “țară sigură” al Serbiei. Timpurile în care românii ajunși ilegal

… în lagărul capitalist- Austria, Franța sau Germania, erau reținuți, trimiși într-un lagăr intermediar pentru migranți și expediați prin procedură de urgență înapoi în România ca “migranți economici” nu sunt deoparte. Azi, însă, a apărut și lucrează termenul “grup vulnerabil” pe cazuistica CEDO și pe cultura armatei de ONGuri a lui Soros: este un termen care aproape a dat legitimitate migrației ilegale spre Europa și care aruncă în uitare legitima aspirație a europenilor de a avea securitate în propriile țări. În numele nevoii de protecție a “grupurilor vulnerabile” de migranți, în Europa au fost aduși zeci și sute de mii de persoane, cu identitate și istoric cvasi-necunoscute, dinspre state care finanțează sau găzduiesc terorismul în Africa sau Asia, dar instanțele CEDO au judecat în primul rând nevoia de protecție a migranților, ignorând sau evitând să reflecte în legislație, nevoia de siguranță a europeanului de rând: toate acestea, într-o perioadă a terorismului de stradă. Cert este că pentru cazul Ahmed vs Ungaria

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate