Gălăţenii au început să ia la bani mărunţi situaţia în care se află oraşul lor, iar concluziile lor nu sunt dintre cele mai bune. Când vine vara, locuitorii din Galaţi ştiu că robinetul cu apă caldă rămâne închis. În ultimii ani s-au obişnuit întreruperea alimentării cu apă caldă pentru lucrări de revizie, un disconfort de care locuitorii ar dori să scape. În această săptămână, campania "Oraşul de vis" face un popas de câteva zile în Galaţi, al doilea municipiu din Moldova intrat în această competiţie.

Aşa cum am obişnuit deja cititorii, în fiecare miercuri le prezentăm reportaje din municipiile care luptă pentru titlul de "Oraş de vis". Până în acest moment am descoperit, prin intermediul cetăţenilor, care este situaţia în alte şapte oraşe:

• Arad, probleme cu sănătatea • Bacău, oraşul-şantier şi al maidanezilor • În Braşov, turismul local eclipsat de pericole • La Brăila, mândria trecutului suferă în prezentul nesigur • Clujul luptă cu kitsch-ul modernităţii • Constanţa, oraşul nostalgiilor ucise • Craiova, oraşul cu brand local şi cu o bijuterie ascunsă

De săptămâna viitoare se pregătesc să intre, oficial, în campanie, oraşele Iaşi (ultimul din estul ţării care luptă pentru titlul de "Oraş de vis"), urmat de Oradea, Piteşti, Ploieşti, Sibiu, Timişoara şi, în ultima parte a campaniei, Bucureşti.

Duşurile reci de vară, o "tradiţie" locală

Majoritatea gălăţenilor sunt nemulţumiţi de situaţia generală în care se află acest oraş, iar aspectele pozitive au fost cu dificultate descoperite.

Oprirea apei calde pe timp de vară şi alternativa unică a duşurilor reci şi a spălatului la lighean constituie o obsesie locală de care locuitorii din Galaţi vor să scape. Pentru că Electrocentrale şi Apaterm anunţă reparaţii şi revizii ale reţelei în plin sezon estival, apa caldă este oprită între o lună şi două luni. „Nu este normal aşa ceva. E inuman în condiţiile societăţii de azi să locuieşti într-un oraş destul de agitat şi să nu ai apă caldă de duş”, a explicat şi Marius Pascal. În această lună, Apaterm a oprit apa, pentru câteva zile, în mai multe cartiere. Însă, în luna iunie, toţi consumatorii din Galaţi vor fi nevoiţi să încălzească apă la aragaz, întrucât, în perioada 7-30 iunie se va sista alimentarea cu apă caldă, perioadă în care se vor face reparaţii. În medie, pe an, gălăţenii ajung să nu aibă apă caldă aproape 1.000 de ore.

O altă nemulţumire a gălăţenilor, exceptând problemele economice sau cele de infrastructură, este legată de mentalitatea unei mici părţi a localnicilor, dar care ajunge să se reflecte negativ asupra imaginii acestui oraş de pe Dunăre.

“Poate că suntem un oraş mai estic, mai apropiat de Orient, dar parcă în oraşul nostru fiecare încearcă să păcălească pe cineva, măcar şi cu un leu. Se caută umilirea celuilalt şi mai ales există o dorinţă lipsită de logică de a ieşi în faţă prin acţiuni negative, chiar şi prin faptul că se dă muzica la maxim în maşină, la două noaptea”, a declarat Petru Bălan, un inginer în vârstă de 35 de ani.

“Şmecheria asta de care se agaţă cât mai mulţi tineri este lipsită de consistenţă. Am văzut chiar la nepoţii mei ce veseli sunt când povestesc cum au făcut mişto de un prieten. Cred că actuala mentalitate din această zonă este să devii cineva prin păcăleală, şmecherie şi tupeu. Nu pare să mai fie oameni care să se chinuie să construiască ceva prin forţele proprii”, a explicat şi Constantin Martiş, un pensioner, fost profesor de şcoală generală.

Problema locurilor de muncă şi a drumurilor

În ceea ce priveşte piaţa muncii şi oportunităţile în acest domeniu, Nicolae Gheorghievici, contabil la o firmă din Galaţi, a precizat că "nu a fost o strategie pentru dezvoltarea econmică a oraşului după 1990. Când ArcelorMittal a căzut, la fel a făcut şi jumătate din industrie şi servicii. Sectorul serviciilor nu poate prelua surplusul de şomeri, pentru că în aici se cheltuiesc banii proveniţi din producţie. Dar cum producţie nu se mai face, şi serviciile îşi reduc activitatea”.

Dacă în perioada interbelică Dunărea trăgea oraşul spre dezvoltare econimică, acum potenţialul acesteia nu mai este folosit absolut deloc. “Totul este o bătaie de joc, am citit că la începutul secolului trecut erau vreo 2.000 de pescari profesionişti, la o populaţie mai mică de vreo 10 ori decât în acest moment, acum am înţeles că au rămas vreo 200 de pescari profesionişti”, ne-a declarat Florin Georgescu.

Nici şoferii nu sunt în totalitate mulţumiţi de propriul oraş. Municipalitatea a investit în ultimii ani doar în refacerea a două-trei artere principale, iar acestea sunt foarte aglomerate în jurul prânzului. “Ar trebuie modernizate străzi secundare sau construite alte artere mari, alternative la cele de acum. Ziua ajung să fac şi 20 de minute pe o distanţă de unul, maxim doi kilometri”, s-a plâns şi Sandu Macarie, un şofer în vârstă de 43 de ani.

Lipsa unor locuri verzi şi a unor spaţii de joacă pentru copii este o altă problemă. „Sunt două parcuri în tot oraşul, la care se adaugă Faleza Dunării, în rest nu ai unde să te plimbi. De exemplul, dacă aş vrea să fac jogging ar trebui să alerg 30 de minute doar ca să ajung în singurul loc unde aş putea face acest tip de mişcare - pe Faleza Dunării”, a declarat Maria Frangulea.

Alte probleme ce stârnesc nemulţumirea se referă la lipsa locurilor de parcare, numărul mare de garaje construite între blocuri, construcţii care au acoperit zonele verzi dintre cartiere şi lipsa unui spaţii adecvate unde la sfârşit de săptămânii gălăţenii să se poată relaxa. Intră pe "Oraşul de vis", votează şi evaluază municipiul preferat! Alegerea marelui câştigător al acestei competiţii aparţine cititorilor evz.ro!