A fost o gală la care premianţii nu prea au avut chef să se prezinte. Alianţa pentru o Românie Curată a inventariat evenimentele şi oamenii care au contaminat spaţiul public autohton în ultimul an, însă nu s-a zgârcit să nominalizeze şi iniţiative de bine. "Sunt premii pentru bună şi proastă guvernare, în care arătăm oameni care sunt de partea legii sau ziarişti care şi-au făcut bine treaba", a spus Alina Mungiu Pippidi, unul dintre iniţiatorii platformei civice, înainte de a trece la categorii.

- Premiul "Una spunem, alta facem" a fost acordat ministrului educaţiei, Daniel Funeriu, iar cel cu titlul "Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau" a mers către noul director al Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) din Bucureşti, Mireille Rădoi. Cei doi sunt personaje într-un scandal proaspăt. Mireille Rădoi, absolventă a Academiei Naţionale de Informaţii ("pepiniera" Serviciului Român de Informaţii) şi fost consilier local PDL a câştigat, în urmă cu o lună, un concurs misterios, pentru conducerea BCU. Desemnarea a fost făcută, se pare, cu "binecuvântarea" ministrului Funeriu. "Domnul Funeriu promovează o lege a educaţiei care să depolitizeze acest domeniu. În schimb, ia partea unei numiri politice. O astfel de numire echivalează cu a doua incendiere a BCU. Îi încurajez pe angajaţi să nu accepte aşa ceva", a spus Alina Mungiu Pippidi în motivarea celor două "distincţii". Săptămâna trecută, câteva zeci de tineri au blocat una dintre intrările BCU, în semn de protest.

- Premiantul secţiunii "Traseistul anului" este Cătălin Cherecheş, actualmente deputat independent. Deşi - după cum au precizat reprezentanţii Alianţei - concurenţa a fost mare la acest capitol, performanţa deputatului Cherecheş este evidentă. La sfârşitul lui 2008, "a intrat în Parlament sub sigla PSD, de unde a demisionat în luna februarie pentru a se alătura independenţilor, de unde a plecat pentru a se alătura apoi PNL, de unde a fost exclus în luna septembrie, după care a redevenit independent. Povestea continuă", se arată în motivaţia juriului.  

- La secţiunea "Reformare prin politizare", premiul s-a acordat ex-aequo, secretarului general al Guvernului, Daniela Nicolae Andreescu, şi premierului Emil Boc. Meritele celor doi: au motivat decizia de demitere a lui Marius Oprea de la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (fost IICCR) şi înlocuirea acestuia cu Vladimir Tismăneanu prin nevoia de "respectare a acordului cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional".

- Silviu Prigoană (PDL) n-a avut emoţii la categoria "Pericol legislativ în acţiune". A fost premiat pentru întreaga activitate, într-o arie vastă de domenii. "După ce a eşuat să creeze un minister al presei, insistă să facă din romi ţigani. Dacă nu e oprit după ce a dat TVR Internaţional la externe, o să dea şi TVR intern la Interne, şi după asta va fi prea târziu", precizează juriul.

- Ministrul sănătăţii, Cseke Attila, este "Supravieţuitor fruntaş". Asta pentru că sunt patru luni de când patru bebeluşi au murit în incendiul de la Maternitatea Giuleşti, iar ministrul a rezistat inclusiv "propriei tentaţii momentane de a-şi da demisia".

- "Cea mai stupidă lege a anului" a fost desemnată, tot după o concurenţă acerbă, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 58/2010. Este vorba de celebrul act privind impozitarea drepturilor de autor, care a reuşit să pună pe drumuri zeci de mii de români derutaţi. Autorii au uitat să scadă costurile din beneficii şi să pună în acord normele cu textul ordonanţei. Între timp, textul a fost îndreptat, însă nu cu totul. "S-ar fi impus demisia tuturor celor care s-au aflat pe traseul legii, însă acest lucru nu s-a întâmplat", a explicat Alina Mungiu Pippidi.         - "Uşor cu rasismul pe scări" e primul dintre premiile "de bine". A câştigat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), organism care n-a ezitat să aplice aceeaşi măsură atât în cazul derapajelor reprezentanţilor puterii, cât şi ale politicienilor din opoziţie. De verdicte negative ale CNCD n-au scăpat preşedintele Traian Băsescu şi - recent - ministrul de externe Teodor Baconschi. Acesta din urmă declarase: "Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie roma".

- Composesoratul (formă de asociere în care proprietăţile sunt administrate împreună de persoane desemnate în urma votului majorităţii, fiecare membru păstrându-şi dreptul de proprietate asupra terenurilor - n.r.) din Joseni (judeţul Harghita), a primit premiul pentru "Acţiune comunitară", pentru că nu a cedat în faţa mafiei pădurilor din zonă.

- La secţiunea "Justiţie cu curaj", au fost nominalizaţi magistraţi care au luat decizii în spiritul legii şi clar motivate, în ciuda unor presiuni evidente. Judecătoarele Ana Maria Trancă, de la Tribunalul Bucureşti, care a pronunţat arestarea preventivă a lui Sorin Ovidiu Vântu şi judecătoarea Nicoleta Cristuş, de la Judecătoria Sectorului 1, care a decis arestarea lui Gigi Becali, au fost desemnate câştigătoare.

- N-a fost uitată nici presa de investigaţie. Attila Biro, de la Hotnews.ro, a fost desemnat "Cel mai eficient jurnalist de investigaţie", pentru că a reuşit să probeze un lucru bănuit de mulţi, că firma câştigătoare a unei licitaţii publice din România scrie termenii de referinţă. În octombrie, Biro a scris despre mecanismul prin care primarul PDL din Măgura Ilvei (judeţul Bistriţa-Năsăud) a acordat un contract de 400.000 de euro în urma unei licitaţii suspecte de trucaj. Jurnalistul spune că a fost frapat în special de unul dintre răspunsurile edilului Avram Valer: "Presa scrie ce vrea. Gura presei şi apa pe vale nu o poate opri nimeni. Şi minunea asta ţine trei zile, s-a găsi şi alt subiect. Că doar nu o să scrieţi un an de zile de licitaţia asta".     - Procurorul Doru Ţuluş este unul dintre câştigătorii secţiunii "Investigaţie de succes", pentru instrumentarea cazului primarului liberal Cristian Anghel. Alţi premianţi sunt procurorii Camelia Sutiman şi Claudia Roşu, pentru instrumentarea primarului PDL Mircia Gutău. Motivaţia juriului: "Au dovedit că se pot obţine condamnări definitive în dosare de mare corupţie".  

- Tot ieri, Alianţa pentru o Românie Curată a publicat şi un top al transparenţei sectorului public. Topul a inventariat viteza şi consistenţa reacţiilor instituţiilor din România, când li se cer informaţii de interes public, în baza legii 544/2001. Între cele mai opace instituţii se află Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), Loteria Naţională, Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, Regia Autonomă pentru Administrarea Proprietăţilor Protocolului de Stat (RAAPPS). "Dacă cei de la RAAPPS nu ne trimit datele cerute în termenul legal, care expiră săptămâna viitoare, va fi prima instituţia căreia îi vom intenta proces", a precizat Alina Mungiu Pippidi.

În lunile următoare, Alianţa va publica informaţiile solicitate de la aceste instituţii: liste de achiziţii, procese cu angajaţii, contracte de asistenţă juridică, venituri pe funcţii, numărul concedierilor, respectiv al angajărilor făcute în ultimul an.