Volumul "Măştile lui M.I. Gabriel Liiceanu în dialog cu Mircea Ivănescu" (editura Humanitas) a intrat de curând în librării şi poate fi achiziţionat contra sumei de 27 de lei.
"Oamenii-monument sunt cei a căror biografie a înmagazinat istorie şi care, putând să dea seama de ea, au funcţia vitală de a salva o comunitate – cu o vorbă a lui Alexandru Dragomir – de la «naufragiul uitării». Ei sunt, pe o hartă socială care se primeneşte mereu cu noi generaţii, aşadar cu noi posibilităţi de uitare, noduri sau articulaţii de aducere aminte. În cadrul acestui proiect m-am apropiat de Mircea Ivănescu. Nu m-am aşezat pe fotoliul ponosit de la capul canapelei pe care zăcea de şase ani, cu gândul să celebrez un mare poet. După cum am spus, nu eu aş fi putut s-o fac, chiar dacă, ca cititor, ştiam ce reprezintă poezia lui Mircea Ivănescu în lirica noastră. Ce-mi propusesem să fac era să aşez oglinda vieţii lui în faţa istoriei pe care o traversase şi apoi să redau felul în care istoria aceasta, privită în oglinda vieţii sale, era retrimisă către noi.
M-am simţit mereu liber să-l contrazic, să-l provoc, să mimez indignarea sau, pe alocuri, să fiu indignat, să joc jocul pe care mi-l propunea, adică să-mi pun şi să-mi păstrez masca inocenţei pentru a-l lăsa pe el să manevreze, cu o pricepere şi un rafinament de mare actor, măştile nenumărate pe care le avea la îndemână. Culmea e că tocmai distanţa dintre noi ne-a apropiat în mod optim şi ne-a instalat în spaţiul unui dialog autentic. Apoi, după prima întâlnire, s-a întâmplat ceva neaşteptat. Stând de vorbă, ne-am pomenit prinşi în complicitatea pe care o crea însuşi dialogul nostru. A început să ne placă jocul pe care îl jucam. Mircea Ivănescu s-a lăsat împins, pentru o ultimă oară, pe coridoarele vieţii lui, lăsându-mi senzaţia, mie, celui care-l împingea într- acolo, că i-am prilejuit o mare şi finală recapitulare a ei. Şi că, într-un fel nerostit, îmi era recunoscător pentru asta. Iar eu, la rândul meu, urmându- l pe drumul pe care i-l deschideam prin întrebările mele, eram fascinat de ceea ce vedeam şi, mai ales, de felul în care el se vedea pe sine", afirmă Gabriel Liiceanu în prefaţa volumului "Măştile lui M.I. Gabriel Liiceanu în dialog cu Mircea Ivănescu".
"Această vârstă exagerată"
Potrivit aceluiaşi filosof şi eseist, "Paginile acestei cărţi sunt rezultatul dialogului pe care l-am purtat cu Mircea Ivănescu, în cinci rânduri, în lunile aprilie şi mai ale anului 2011, la scurtă vreme după ce, pe 26 martie, împlinise 80 de ani.
Îi era oarecum ruşine de «această vârstă exagerată» pe care, a ţinut să-mi spună de câteva ori, în familia lui nu o atinsese nimeni. A dispărut din tre noi pe 21 iulie 2011, la nici două luni după ultima noastră întâlnire", precizează eseistul şi filosoful Gabriel Liiceanu. Cartea este disponibilă în librării de puţin timp.
"Mircea Ivănescu s-a lăsat împins, pentru o ultimă oară, pe coridoarele vieţii lui.“
GABRIEL LIICEANU, filosof şi eseist
Recomandările noastre
