Iniţiativa Primăriei Ghelari, judeţul Hunedoara, de a pune în valoare unul dintre cele mai importante monumente istorice ale judeţului, furnalul de la Govăjdie, trebuie să treacă şi pe la tribunal deoarece furnalul se află pe un teren disputat de administraţiile comunelor Lelese şi Ghelari.

Cu aproape doi ani în urmă, Primăria Ghelari a preluat de la ArcelorMittal Furnalul de la Govăjdie, monument istoric de importanţă internaţională. Acesta a aparţinut mai întâi Imperiului Austro-Ungar, apoi Uzinelor de Fier Hunedoara, transformate mai târziu în Combinatul Siderurgic Hunedoara. În Europa mai există un singur furnal asemănător, de dimensiuni mai mici, în Marea Britanie, ceea ce sporeşte importanţa culturală şi istorică a obiectivului de la Govăjdie. Primăria Ghelari a început, anul trecut, formalităţile pentru realizarea unui proiect de reabilitare a furnalului, proiect care presupune şi o mai bună valorificare turistică şi culturală. Pentru realizarea ideii, edilii comunei Ghelari s-au gândit să încerce să acceseze fonduri europene nerambursabile. A urmat întocmirea documentaţiei necesare, etapă ce s-a împotmolit în momentul în care primăria a încercat să intabuleze furnalul. Atunci a constatat că, în unele evidenţe, acesta figurează ca aflându-se pe raza comunei Lelese. Asta cu toate că, de ani buni, cea mai mare parte a localnicilor din Govăjdie au buletin de Ghelari. Argumente din istorie Primarul comunei Lelese, Ciprian Achim, susţine că, fără niciun dubiu, furnalul se află pe teritoriul unităţii administrative pe care el o gospodăreşte, iar în sprijinul afirmaţiei sale aduce şi câteva menţiuni istorice, dar şi hărţi mai vechi şi mai noi. "I se spunea «Bania», dar comuniştii au rusificat numele locului. Apare în menţiunile istorice de câteva secole ca fiind al comunei Lelese. De fapt, primul sediu al primăriei comunei Lelese a fost chiar jos, lângă furnal. Acolo am avut noi şi dispensar medical, până nu demult. Mai precis, furnalul se află în hotarul satului Cerişor, care face parte din comuna Lelese. Este greu acum să-l cedăm pur şi simplu, pentru că el face parte din conştiinţa locală, iar oamenii nu doresc să-l ştie la altă comună. Aşa sunt comunităţile din pădurenime. Fiecare sat ţine la ce este al lui. Noi le-am propus celor de la Ghelari să intrăm într-un parteneriat cu prevederi clare, dar ei nu doresc asta", susține primarul Ciprian Achim. În plus, primarul prezintă evidenţe funciare ce datează încă de pe vremea administraţiei maghiare, dar şi câteva hărţi de după cel de-al Doilea Război Mondial în care furnalul este trecut pe raza comunei Lelese, linia de demarcaţie fiind trasată pe cursul celor două râuri care se unesc în faţa monumentului istoric, Nădrag şi Runcu Mare. "Atât la reconfigurarea administrativă de la 1952, cât şi la cea din 1968, furnalul a fost plasat pe teritoriul comunei Lelese. Eu aş fi de acord să cedăm terenul pe care se află furnalul, dar celelalte proprietăţi din apropiere, care oricum sunt deservite cu transport în comun şi reabilitări de drumuri de comuna Lelese, să treacă la noi", conchide primarul Achim. Hărţi făcute din birou La rândul său, primarul comunei Ghelari, Ion Bulbucan, se declară convins însă că dreptatea este de partea sa, motiv pentru care a şi iniţiat un proces în instanţa de contencios administrativ pentru lămurirea situaţiei. În paralel însă, continuă să discute cu omologul său de la Lelese în speranţa găsirii unei soluţii rapide. "Am pierdut anul trecut o finanţare de 1,5 milioane de euro pentru că nu am putut depune proiectul la timp din cauză că nu aveam furnalul intabulat. Conform legii nr. 2 din 1968, când s-a făcut ultima împărţire administrativă, Govăjdia, cu tot cu furnal şi cu o parte din pădurea din spatele său, este prevăzută ca fiind parte a comunei Ghelari. Recent însă a avut loc o nouă trasare a limitelor administrative din judeţ, iar cei de la Oficiul pentru Cadastru au trasat limitele dintre Ghelari şi Lelese pe firul apelor. Aici a apărut greşeala care ne dă bătăi de cap acum. Asta este, în general, hărţile sunt făcute şi refăcute din birou", explică Ion Bulbucan. Acesta mai spune că nu i se pare util ca cele două primării să se asocieze pentru aplicarea proiectului de punere în valoare a furnalului, spunând că cererile de finanţare europeană depuse în comun de două sau mai multe primării presupun mai multă birocraţie şi, automat, şanse mai mici de reuşită.