New York se confruntă cu un val de violențe antisemite inspirate nu de suprematiștii albi ci de mișcările naționaliste ale negrilor.
Luna trecută, patru persoane au fost asasinate în Jersey City, în apropiere de New York, de către un cuplu afro-american care s-a inspirat din ideologia antisemită a unei mișcări separatiste negre: Black Hebrew Israelites.
După ce au împușcat un polițist, David Anderson și Francine Graham au intrat într-un supermarket kosher unde au ucis doi membri ai comunității locale evreiești ultra-ortodoxe dar și un imigrant ecuatorian care lucra la un butic.
„Brute” cu „saci de bani”
La câteva zile după aceste crime, o aleasă de culoare a comisiei școlare locale din Jersey City ( Board of Educațion) , Joan Terrell-Paige, s-a arătat indignată, pe Facebook, de emoția generată de această tragedie, în condițiile în care astfel de violențe nu existau până la venirea „brutelor din comunitatea evreiască” având în mâini „saci cu bani” pentru a cumpăra case și terenuri într-un cartier afro-american, „amenințându-i, intimidându-i și hărțuindu-i pe proprietarii negri”.
Speculatorii imobiliari
Joan Terrell-Paige a avansat că ucigașii de la supermarketul kosher, care au fost uciși de forțele de ordine, aveau un mesaj important de exprimat: „vom avea noi curajul să explorăm mesajul lor(...) și să oprim atacurile împotriva comunităților negre din Statele Unite?”
Guvernatorul din New Jersey și primarul din Jersey City i-au cerut să demisioneze dar Joan Terrell-Paige a refuzat să-și părăsească postul. Susținută de unele personalități locale, ea a afirmat că nu dorea decât să lanseze „o dezbatere cu privire la speculatorii imobiliari”.
„Remarcile sale erau o invitație adresată orașului de a discuta sincer despre ceea ce a stat, de fapt, la originea acestor crime oribile”, a declarat John Flora, un congresman democrat.
Însă criminalii de la supermarketul kosher nu trăiau în Jersey City și înscrisurile lor antisemite nu menționau probleme locale privind locuințele, ci îi acuzau pe evrei de „control asupra guvernului” și că sunt la originea violențelor polițienești împotriva negrilor.
Stânga, cu mâna-n nas
Mai multe ziare ale comunității evreiești locale au denunțat o dublă măsură, explicând că politicienii de stânga s-au codit să denunțe o ideologie antisemită care vine de la afro-americani și nu de la suprematiștii albi care, altfel, sunt acuzați in corpore în astfel de cazuri.
„În lupta voastră împotriva antisemitismului, nu puteți să-i acuzați mereu numai pe dușmanii voștri obișnuiți”.
Pentru stânga americană, comunitatea afro-americană este victima rasismului dar și un bazin și aliat politic, de unde și fereala stângiștilor.
Tensiuni între negri și evrei
Situația este complicată din cauză că există realmente tensiuni între negri și evrei, legate de locuințe, nu numai în Jersey City dar și în alte orașe din regiunea New York.
Prețurile imobiliare din Brooklyn fiind prea mari, notează Slate, membri comunităților evreiești ultra-ordodoxe au început să se instaleze în orașele din vecinătate.
Unde rezidenții afro-americani au denunțat că investitori și agenți imobiliari au început să bată din ușă-n ușă încercând să-i convingă pe locuitorii din cartierele negrilor să-și vândă casele.
Ulterior, primăria din Jersey City a interzis astfel de acțiuni.
Adolf Hitler, eroul alb al negrilor
La zece zile după atacul din Jersey City, un afro-american a rănit cinci bărbați, din care unul se află și astăzi în comă, în casa unui rabin din comunitatea ultra-ortodoxă din Monsey, în apropiere de New York.
După ce a fost arestat, anchetatorii au găsit la locuința agresorului „înscrisuri personale antisemite în care suspectul își exprima admirația și simpatia pentru Adolf Hitler”.
La fel ca în cazul crimelor din Jersey City, atacatorul din Monsey s-a inspirat din mișcarea Black Hebrew Israelites.
Această mișcare, care datează din secolul 19, are o istorie complexă în Statele Unite, cu secte și branșe care se împart în alte secte și branșe, pe fondul unor conflicte teologice și de leadership.
Prima organizație cunoscută este „Church of the Living God, the Pillar Ground of Truth for All Nations”, fondată în 1866 la Chattanooga.
Unul din grupurile active la ora actuală este „Commandment Keepers : Holy Church of the Living God”, fondat în 1919.
Cea mai cunoscută ramură a mișcării Black Hebrew este „African Hebrew Israelite Nation of Jerusalem”, cu sediul în Dimona, în sudul Israelului, în deșertul Negev.
Membri mișcării Black Hebrew Israelites consideră că afro-americanii sunt adevărații descendenți ai evreilor din Vechiul Testament iar evreii nu sunt decât niște „impostori”, deseori fiind calificați drept „diavoli”.
Black Hebrew Israelites au o ideologie puternic antisemită și acuză, printre altele, comunitatea evreiască că a finanțat sclavagismul.
2019: resurgența tensiunilor
Anul trecut a fost unul în special marcat de violențe pentru evreii ultra-ortodocși, cu zeci de agresiuni deseori însoțite de insulte antisemite. În total, 214 de plângeri au fost depuse la New York pentru incidente antisemite, față de 182 în 2018.
Primarul din New York, Bill de Blasio, a anunțat desfășurarea de forțe de ordine suplimentare în cartierele din Brooklyn.
În Statele Unite, majoritatea infracțiunilor și crimelor antisemite sunt făcute de suprematiștii albi. Însă, în ultimele luni, în regiunea New York, acest tip de agresiuni au fost făcute în principal de către afro-americani.
O combinație de ură pe fond socio-economic în contradicție cu teoriile potrivit cărora apanajul antisemitismului revine numai suprematiștilor albi.
În mai multe cartiere din Brooklyn, negrii și evreii ultra-ortodocși coexistă de decenii, dar relațiile au cunoscut episoade de violență în anii 90.
Spre exemplu, la Crown Heights, în 1991, decesul unui tânăr afro-american, lovit accidental de o mașină condusă de un membru al mișcării hasidice Liubavici, a generat trei zile de revolte și uciderea unui student evreu. Tensiuni de acest tip au revenit recent la suprafață.
Teoria complotistă: Nation of Islam
„Multe atacuri antisemite nu provin din extrema dreaptă, ci de la persoane non-albe care sunt scufundate în teoriile conspirației antisemite, care sunt la fel de lipsite de fond, virulente și periculoase ca și cele răspândite de naționaliștii albi", estimează jurnalista Jane Coaston, în Vox.
Din cauza acestui teren ideologic, comunitățile evreiești ultra-ortodoxe, care nu sunt principalii agenți ai gentrificării ( proces de renovare și revigorare a cartierelor urbane mai deteriorate prin intermediul afluxului de rezidenți mai bogați, care duce la creșterea valorii proprietăților și strămutarea familiilor cu venituri mici și a micilor întreprinderi) , sunt acuzate că sunt deplin responsabile de acest fenomen.
Majoritatea acestor teorii complotiste își au originea într-o influentă carte de propagandă, publicată în 1991 de Nation of Islam (principalul grup separatist negru din Statele Unite) și intitulată „Relația secretă dintre negrii și evrei”.
Comunitatea evreiască, se poate citi în cartea cu pricina, este principalul responsabil pentru comerțul cu sclavi, se află la originea înființării Ku Klux Klan sau controlează media și economia.
Influența acestor afirmații nu este neglijabilă: în 2018, un ales municipal afro-american și-a cerut scuze după ce a afirmat că „familia Rothschild controlează climatul”.
Uite cine strigă „ jos Trump!”
Iar liderul Nation of Islam, Louis Farrakhan, care apără aceste idei, întreține relații cordiale cu anumite personalități politice de stânga. Spre exemplu, fondatoare ale mișcării Women's March, care vor să dea de pământ cu președintele SUA, Donald Trump, au asistat la discursurile lui Farrakhan refuzând să condamne afirmațiile antisemite ale acestuia.
Această proximitate jenantă nu a fost menționată decât în presa conservatoare și evreiască și a trebuit să fie organizată o confruntare televizată pe acest subiect pentru ca un scandal de amploare să izbucnească.
După incidentele din decembrie, mai multe articole publicate în presă au încercat să clarifice situația, reamintind contextul tensiunilor dintre comunitățile afro-americane și evreii ultra-ortodocși din orașele din regiunea New York, unde instalarea familiilor religioase evreiești a condus la transformări rapide (construcția de locuințe noi, dispute privind bugetele școlare,etc ) provocând multe tensiuni.
Problema, apreciază observatorii, este că în anumite cazuri, acest context este folosit pentru a „relativiza acțiunile violente”.
Pentru editorialistul Bari Weiss de la New York Times, este esențial să se recunoască că actele de violență antisemite „sunt înainte de toate motivate de o ideologie a urii” și nu „de dinamici socio-economice”.
Foto: Creative Commons