Bruxelles a recunoscut un „decalaj” între „ceea ce cetățenii așteptau de la Uniunea Europeană” și ce s-a făcut în timpul pandemiei.
Luată din scurt de epidemia Covid-19, Europa vrea să se pregătească pentru crizele de sănătate de mâine.
Comisia Europeană a propus, joi, crearea unui nou program de sănătate ca parte a următorului buget multianual al UE. Ar putea fi dotat cu peste 9 miliarde de euro.
Sănătatea nu este o competență comunitară, dar este o problemă a statelor, nu a încetat niciodată reamintească executivul european în timpul crizei, încercând cumva să coordoneze răspunsul sanitar al bătrânului continent în fața pandemiei.
Dar, cu acest nou program, Bruxelles speră să „facă o diferență” în modul în care UE gestionează sănătatea, a declarat jurnaliștilor comisarul european Stella Kyriakides.
„În timpul crizei, a existat un decalaj între ceea ce așteaptă cetățenii de la UE și ceea ce am putea face de fapt”, a spus ea.
Comisia propune, în proiectul său de buget revizuit, ale cărui mari linii au fost dezvăluite miercuri, să furnizeze programului UE pentru Sănătate (EU4Health) 9,4 miliarde de euro, de 20 de ori mai mult față de ce propunea Comisia până în prezent pentru următorul cadru financiar 2021-2027.
O mare parte va fi finanțată din noul fond de relansare propus de Comisie, care se ridică la 7,7 miliarde de euro și din buget pentru restul.
Este vorba despre investiții în „prevenirea, pregătirea pentru criză, achiziționarea de medicamente și echipamente vitale, dar și de îmbunătățirea rezultatelor pe termen lung în materie de sănătate”. Este vorba și de abordarea problemei inegalităților dintre sistemele de asistență medicală sau a maladiilor non-transmisibile (cancer, sănătate mintală, boli rare, etc.).
Programul ar servi, de asemenea, la consolidarea Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor și Agenției Europene a Medicamentului, și pentru a supraveghea răspunsul UE la întrebarea producției intra-europene de medicamente, scrie 20 Minutes.
În acest sens, Comisia pregătește un nou plan de acțiune pentru sfârșitul anului.
Pandemia a subliniat faptul că UE depinde foarte mult de China și India pentru ingredientele active din medicamente, precum și pentru echipamentele medicale.
Criza Covid-19 „a evidențiat problemele și punctele slabe ale lanțului de aprovizionare și producție de medicamente, care existau deja. Aceasta va fi o prioritate pentru EU4Health”, a declarat Stella Kyriakides.
Europenii doresc ca UE să aibă mai multe competențe în abordarea crizelor similare Covid-19, arată un sondaj comandat de Parlamentul European.
La sfârșitul lunii aprilie 2020, aproape șapte din zece respondenți (69%) au declarat că doresc un rol mai important al UE în abordarea unor astfel de crize, se arată într-un comunicat al PE.
În paralel, aproape șase din zece respondenți nu sunt mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale UE în timpul pandemiei.
Deși 74% dintre respondenți au auzit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE pentru a răspunde la efectele pandemiei, numai 42% dintre aceștia sunt mulțumiți de aceste măsuri până în prezent.
Aproximativ două treimi dintre respondenți (69%) sunt de acord că „UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus”.
Mai puțin de un sfert dintre respondenți (22%) nu sunt de acord cu această afirmație. Cel mai ridicat nivel de susținere a acestui aspect se regăsește în Portugalia și Irlanda, iar cel mai mic în Cehia și Suedia.
Ca răspuns la pandemie, cetățenii europeni ar fi dorit ca UE să se concentreze în primul rând pe asigurarea unor materiale medicale suficiente pentru toate statele membre ale UE, pe alocarea fondurilor de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin, pe sprijinul financiar direct acordat statelor membre și pe îmbunătățirea cooperării științifice între statele membre.
Acest apel puternic pentru mai multe competențe ale UE și pentru un răspuns mai bine coordonat la nivelul Uniunii este remarcat în același timp cu nemulțumirea exprimată de majoritatea respondenților în ceea ce privește nivelul de solidaritate dintre statele membre ale UE în combaterea pandemiei de coronavirus: 57% sunt nemulțumiți de situația actuală, inclusiv 22% care nu sunt „deloc” mulțumiți.
Doar o treime din respondenți (34%) sunt mulțumiți, cel mai ridicat sprijin fiind înregistrat în Irlanda, Danemarca, Olanda și Portugalia. Respondenții din Italia, Spania și Grecia sunt printre cei mai nemulțumiți, urmați de cetățenii din Austria, Belgia și Suedia.
Trei din patru respondenți din toate țările care au participat la sondaj afirmă că au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile UE de răspuns la pandemia de coronavirus, o treime dintre respondenți (33%) cunoscând, de asemenea, care sunt aceste măsuri.
În același timp, aproximativ jumătate (52%) dintre cei care cunosc inițiativele UE în această criză declară că nu sunt mulțumiți de măsurile luate până în prezent.
Numai 42% sunt satisfăcuți, majoritatea acestora fiind din Irlanda, Olanda, Danemarca și Finlanda. Nivelul de nemulțumire este cel mai ridicat în Italia, Spania și Grecia, și destul de ridicat în Austria și Bulgaria.
O majoritate clară a respondenților (58%) au afirmat în sondaj că au întâmpinat dificultăți financiare în viața lor personală încă de la începutul pandemiei.
Problemele includ pierderea de venituri (30%), șomajul sau șomajul parțial (23%), utilizarea economiilor personale mai devreme decât se planificase (21%), dificultățile de plată a chiriei, a facturilor sau a împrumuturilor bancare (14%), precum și dificultățile în ceea ce privește procurarea unor mese corespunzătoare și de calitate (9%).
Unul din zece respondenți a declarat că a trebuit să solicite ajutor financiar din partea familiei sau a prietenilor, în timp ce 3% dintre respondenți au intrat în faliment.
În general, respondenții din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania au întâmpinat cele mai serioase probleme financiare, în timp ce respondenții din Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Austria au raportat cele mai puține probleme.
În aceste țări, mai mult de jumătate dintre respondenți nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme financiare: 66% în Danemarca, 57% în OIanda, 54% în Finlanda și 53% în Suedia.