Europenii vor merge la vot preocupați de nivelul de trai, imigrație, amenințări externe, evoluția rapidă a tehnologiei și conducerea deficitară, arată un nou sondaj realizat de Kapa Research.

În ajunul alegerilor europene un sentiment tot mai intens de teamă provenit din surse diverse - dar care se amplifică reciproc - pare să fie forța decisivă care va influența comportamentul electoral. Cetățenii UE resimt incertitudine în fața amplelor schimbări economice și culturale care se succed într-un ritm fără precedent, agravate de crize neprevăzute (precum pandemia și schimbarea climei) și de reapariția conflictelor armate pe un continent obișnuit deja cu pacea de mai bine de jumătate de secol.

Sondajul

Kapa Research a realizat în perioada 2-24 mai un sondaj comparativ la scară amplă cu privire la chestiunile presante și problemele în curs din UE, la care au participat peste 10.800 de alegători europeni din 10 state membre (Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, România și Spania).

Sondajul sapă mai adânc de dilemele naționale ori intenția de vot. El examinează tendințe în curs de formare și consacrate din cadrul societăților europene în intervalul 2019-2024, investighează ce anume influențează programul social actual al blocului, ce preocupări au cetățenii la nivel european și internațional, ce așteptări au de la conducere și ce opinii au despre personaje mondiale de seamă. Întrebare după întrebare, răspunsurile dezvăluie un puternic curent subteran de frică afectând comportamentul electoral cu numai câteva zile înainte de alegerile din iunie, alimentat de patru realități cruciale.

Primul motiv de frică: incertitudinea economică

Scăderea nivelului de trai e cea mai mare preocupare a alegătorilor din UE. Șocurile inflaționiste care au năucit economiile europene în perioada post-pandemică au indus o neliniște profundă cu privire la capacitatea oamenilor de a-și asigura traiul. Întrebați ce-i îngrijorează mai mult la Europa de azi, respondenții au clasat, cu o medie de 47%, pe primul loc „creșterea costului vieții”. Chestiunea a devenit remarcabil de relevantă în țări precum Franța (58%), Grecia (55%), România (54%), Spania (49%) și Bulgaria (44%), dar și în toate celelalte țări se clasează printre primele trei motive de îngrijorare. Acest sentiment larg răspândit de nesiguranță economică e agravat și mai mult de o senzație persistentă de inechitate în privința distribuirii avuției: 81% din respondenți consideră că „în Europa bogații se îmbogățesc și mai mult, iar săracii sărăcesc și mai mult”.

Iar neliniștea se transformă în frică în momentul în care realizezi că principalul conflict politic nu are mai nimic de-a face cu vreo competiție între soluții economice pentru reducerea costului vieții. Are de-a face în schimb cu o ciocnire între forțele sistemice și extremiști, axată în primul rând pe tema imigrației și pe percepția unei amenințări la adresa modului de viață european.

Al doilea motiv de frică: imigrația

Pe frontul cultural, imigrația în Europa constituie încă din 2015 o chestiune complexă cu multiple fațete și cu implicații deopotrivă politice și umanitare. Conform sondajului, imigrația e a doua cea mai mare preocupare pentru o medie de 37% a respondenților. Concomitent, la întrebarea pe ce domeniu trebuie să se concentreze decidenții UE în următorii cinci ani, pe primul loc s-a situat „controlul mai strict al imigrației”, bifat de 36% din respondenții din toate țările vizate. Tendința a fost cel mai vizibilă în Germania (56%), în ciuda reputației ei de la începutul crizei migrației de a fi o țară ospitalieră, și în Italia (40%), o poartă de intrare în UE a imigranților și refugiaților. Mai important chiar, percepția imigrației drept o „amenințare la adresa ordinii publice” este foarte larg răspândită, 68% - în opoziție cu 23% care o consideră o „sursă de noi mâini de lucru”.

Al treilea motiv de frică: războiul în pragul nostru

Revenirea războiului în Europa a reaprins temerile legate de securitate; conflictele din Ucraina și, mai recent, din Gaza reprezintă doi factori noi care influențează alegerile din UE. Din sondaj reiese că „războiul Rusia-Ucraina” e a treia cea mai presantă preocupare pentru 35% din respondenți, cu doar 2% sub imigrație. În cazul acesta proximitatea geografică e esențială, cea mai mare îngrijorare resimțindu-se în Estonia (52%), Ungaria (50%), Polonia (50%) și România (43%), toate fiind țări vecine fie cu Ucraina, fie cu Rusia. În plus, prevalează opiniile favorabile încetării imediate a focului pe ambele fronturi: 65% afirmă că în Gaza ostilitățile „trebuie să înceteze imediat”, iar 60% afirmă același lucru despre Ucraina.

Din această perspectivă, dat fiind că sentimentul pericolului din partea războaielor și terorismului capătă proporții, relațiile UE-Regatul Unit au ajuns să aibă o legătură indirectă cu securitatea: 56% din respondenți ar vrea o nouă apropiere între Regat și UE. De remarcat că, în comparație cu actualii conducători, fostul premier britanic Tony Blair se bucură de multă popularitate.

Al patrulea motiv de frică: realitatea necunoscută a AI

De-a lungul timpului progresul tehnologic a fost în general bine primit, fiind considerat o evoluție pozitivă a omenirii, ca modalitate de ameliorare a nivelului de trai și de accelerare a creșterii economice. Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (AI) și influența ei asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor pare să întrerupă această atitudine tradițională. O majoritate medie de 51% a respondenților din toate țările consideră AI ca fiind mai degrabă „o amenințare la adresa omenirii”, iar nu o „ocazie” (31%). În aceeași direcție merge și reticența de a face din AI un obiectiv strategic al UE pentru următorii cinci ani, 54% opunându-se ideii.

Principala concluzie

Adunate la un loc, cele patru ingrediente de mai sus formează un cocktail exploziv de frică în interiorul societăților europene. Iar în combinație cu tehnocrația prevalentă în UE și cu comunicarea slabă dintre instituții și cetățean, e rezonabil să te aștepți la o neîncredere și mai mare și la consecințe electorale. Alegătorii își vor folosi buletinele de vot pentru a transmite mesaje dureroase. Sondajul nostru arată totuși că marea majoritate încă mai favorizează consolidarea acquis-ului UE - securitate, libertate, democrație, creștere și coeziune socială - și își doresc o conducere competentă capabilă să-l apere.

Sondajul poate fi consultat integral aici

(Articol de Alexis Routzounis, director de cercetare la Kapa Research; articol plătit de Kapa Research în Politico; Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)